Cele mai mari dosare de corupție ale anului 2016
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Politicieni, oameni de afaceri sau chiar fețe bisericești importante au trecut pragul Direcției Naționale Anticorupție anul acesta. Cu toate că acuzațiile sunt grave, iar inculpații de notorietate, cea mai grea misiune a anchetatorilor rămâne în continuare recuperarea prejudiciilor.
”Favoritul” procurorilor anticorupție a devenit anul acesta fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, cercetat de DNA pentru ucidere din culpă și fapte de corupție. Astfel, pe 14 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a avizat începerea urmăririi penale a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină. În prima fază, cererea a fost trimisă Senatului României însă plenul acestei camere a respins-o. Ulterior, sub presiunea protestelor, Gabriel Oprea a demisionat din Parlamentul României, astfel că procurorii au revenit cu o a doua cerere, adresată lui Klaus Iohannis, potrivi legii răspunderii ministeriale.
Potrivit DNA, din probele de la dosar ar rezulta indicii că "încălcând dispoziţiile legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ministrul de interne Oprea Gabriel a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoţire cu echipaje de poliţie rutieră cu titlu permanent, ca aceste echipaje să fie formate atât dintr-un autoturism de poliţie rutieră (un agent şi un ofiţer de poliţie rutieră), cât şi dintr-o motocicletă a poliţiei rutiere".
Gabriel Oprea, în calitate de ministru, realiza în medie cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale poliţiei rutiere, numărul fiind "de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă conform prevederilor legale", explică DNA.
Gabriel Oprea mai are un dosar de corupție la DNA în care este cauzat că a cheltuit bani din bugetul Serviciului DGIPI în interes personal în perioada în care era ministru de Interne.
La DNA a ajuns anul acesta și IPS Teodosie - pus sub control judiciar pentru 60 de zile, luni, pentru luare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
Procurorii susţin că acţiunile IPS Teodosie şi ale complicilor au provocat un prejudiciu de peste 1 milion de lei.
"În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene. În declaraţiile prezentate la A.P.I.A., inculpaţii au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă 'vii pe rod cu struguri pentru vin/vii pe rod cu struguri nobili pentru vin', în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.(...) Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plăţile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei)", se arată în comunicatul DNA.
În plus, în primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro.
George Ivănescu, patronul firmei Murfatlar – reținut pentru evaziune fiscală de 600 de milioane de lei, a fost luat ca din oală de procurori după mai multe dezvăluiri făcute în presă.
Procurorii DNA i-au reţinut pentru 24 de ore pe acesta, dar și pe Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi Constantin Cârciumaru, toţi asociaţi.
În această cauză au mai fost reţinuţi doi administratori de societăţi comerciale, un director general al unei societăţi cu activitate de cultivare a strugurilor, dar şi fostul director al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, George Cristian Lascu, fosta şefă a Direcţiei de Autorizări din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), Irina Tănase, precum şi fostul director general al Direcţiei generale juridice din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ioana Toma. Ultimii trei sunt acuzaţi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
De departe cel mai discutat om al momentului, nu doar la DNA, ci și în spațiul public, este Sebastian Ghiță – dispărut de mai bine de pe 21 decembrie de la domiciliul său și a încălcat măsura controlului judiciar.
Sebastian Ghiţă este cercetat alături de alte patru persoane, fiind acuzat de dare de mită, folosire, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şantaj, cumpărare de influenţă, dar şi de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
"În perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre cei implicaţi în furnizarea ilegală de informaţii nedestinate publicităţii fiind şi Ghiţă Sebastian Aurelian – deputat în Parlamentul României", informau procurorii atunci când au demarat ancheta.
Totodată, potrivit DNA, în cursul lunii martie 2011, pentru a înceta difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăţi comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, Sebastian Ghiţă l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăţi comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii.
