Cele mai vulnerabile țări europene în caz de conflict nuclear. Unde este „relativ sigur”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși scenariul unui război nuclear în Europa rămâne improbabil, tensiunile internaționale recente au reînviat dezbaterea privind securitatea țărilor europene în cazul unui atac atomic. Spania se numără printre țările considerate relativ mai sigure într-un potențial conflict nuclear, datorită poziției sale geografice, au explicat experții de la Comisia Internațională de Protecție Radiologică (ICRP), relatează Infobae și La Razon.
Cuprins:
- Germania, Polonia și Italia cele mai vulnerabile
- Spania, „relativ” mai sigură într-un ipotetic conflict nuclear
- „Distanța geografică nu înlocuiește pregătirea. Țările ar trebui să profite de avantajul lor geopolitic pentru a investi în sisteme moderne de protecție civilă”
- Costa Rica: republica fără armată
- Bhutan: Regatul Himalaya
- Islanda: un punct îndepărtat în Atlantic
- Elveția: Neutralitate armată și buncăre pentru toți
- Noua Zeelandă: refugiu la capătul lumii
- De ce nu Statele Unite?
- Înființată în 1928, la Ottawa, Canada, Comisia Internațională pentru Protecția Radiologică (ICRP) este o organizație independentă, internațională, neguvernamentală, cu misiunea de a proteja oamenii, animalele și mediul înconjurător de efectele nocive ale radiațiilor ionizante.
- Efectele imediate ale unei explozii nucleare ar include distrugere totală într-o rază de până la doi kilometri, incendii masive și expunere periculoasă la radiații gamma. Ploaia radioactivă ar putea prezenta cele mai mari riscuri pentru sănătate și mediu, chiar și la sute de kilometri de punctul de impact.
- Țările din centrul Europei, în special cele cu baze militare NATO strategice, se numără printre cele mai expuse. Germania, Polonia și Italia sunt considerate deosebit de vulnerabile, în timp ce Spania beneficiază de o poziție geografică mai favorabilă în vestul continentului.
Germania, Polonia și Italia cele mai vulnerabile
Tensiunile internaționale crescânde au readus în atenție riscul unui conflict nuclear în Europa. Deși improbabil, acest scenariu ridică întrebări despre siguranța țărilor europene în cazul unui atac atomic.
Efectele imediate ale unei explozii nucleare ar include distrugere totală într-o rază de până la doi kilometri, incendii masive și expunere periculoasă la radiații gamma.
Însă precipitațiile radioactive reprezintă cel mai mare risc pentru sănătate și mediu, chiar și la sute de kilometri distanță.
Țările din Europa Centrală sunt considerate cele mai vulnerabile sunt Germania, Polonia și Italia, datorită prezenței bazelor militare NATO și poziției geografice.
Din 2016, în România, la Deveselu, în județul Olt, americanii au instalat un scut antirachetă.
Țările baltice, Lituania, Letonia și Estonia, sunt de asemenea expuse din cauza proximității față de Rusia.
Spania, „relativ” mai sigură într-un ipotetic conflict nuclear
Spania se situează între țările care ar putea fi considerate relativ mai sigure într-un ipotetic conflict nuclear”. Poziția sa în vestul continentului o îndepărtează de principalele ținte militare și de rutele probabile de dispersie a radiațiilor. Aceeași situație și în cazul vecinei Portugalia.
Factorii geografici și meteorologici ar putea atenua impactul în Peninsula Iberică. Totuși, Spania nu ar fi complet ferită de riscuri, în special în cazul unor vânturi din est sau nord-est.
În timp ce țări nordice precum Finlanda și Suedia au sisteme avansate de apărare civilă, inclusiv adăposturi subterane, Spania nu dispune de o rețea de buncăre publice.
Protecția civilă se bazează în principal pe protocoale ale Consiliului de Securitate Nucleară și Protecției Civile. Experții consideră că nivelul de pregătire al populației spaniole este scăzut.
„Distanța geografică nu înlocuiește pregătirea. Țările ar trebui să profite de avantajul lor geopolitic pentru a investi în sisteme moderne de protecție civilă”
Luca Giovanetti de la ICRP afirmă: „Distanța geografică nu poate înlocui pregătirea. Țările ca Spania ar trebui să profite de avantajul lor geopolitic pentru a investi în sisteme moderne de protecție civilă”.
Deși improbabil, scenariul unui conflict nuclear readuce în atenție importanța pregătirii și informării populației cu privire la riscurile și măsurile de protecție în caz de urgență radiologică.
Recent, Institutul pentru Economie și Pace a publicat lista celor sigure țări din lume în 2025, în caz că începe Al Treilea Război Mondial. Islanda ocupă primul loc, urmată de Austria și Irlanda, iar România este a 38-a din 163 de state analizate.
Care țări ar fi cele mai sigure din lume, dacă al Treilea Război Mondial ar începe astăzi?
Costa Rica: republica fără armată
Din 1949, Constituția Costa Rica a abolit forțele armate. Țara își canalizează bugetul către educație și asistență medicală și este remarcată pentru stabilitatea sa democratică . Poziția sa în America Centrală o ține departe de principalele teatre de operațiuni și de rutele nucleare strategice.
Puncte-cheie pentru siguranță:
- Neutralitate militară: îi lipsește o armată permanentă, deci nu este un obiectiv prioritar.
- Relevanță geopolitică scăzută: nu găzduiește baze străine sau industrii de armament.
- Resurse naturale: pondere mare de energie regenerabilă și rezerve de apă pentru autosuficiență.
Bhutan: Regatul Himalaya
Cu mai puțin de un milion de locuitori, Bhutanul practică o politică externă minimalistă. Limitează turismul, evită alianțele militare și prioritizează Indicele Fericirii Naționale Brute. Munții, înalți de peste 4.000 de metri, care îl înconjoară acționează ca o barieră naturală pentru orice incursiune.
Avantaje geostrategice:
- Izolare topografică: trecătoare montane dificil de traversat.
- Lipsă de ambiție: nu participă la disputele regionale, în ciuda proximității sale față de India și China.
- Protecție culturală: populație coezivă și autosuficiență agricolă în văile interioare.
Islanda: un punct îndepărtat în Atlantic
Fără o armată proprie și cu un sistem de apărare bazat pe Garda de Coastă, Islanda are avantajul distanței: este situată la peste 900 de kilometri de de Europa continentală și la 2.000 km de America de Nord.
Motivele ratei sale ridicate de supraviețuire
- Invizibilitate tactică: fără ținte nucleare sau industriale.
- Energie geotermală: autosuficiență electrică și termică chiar și în scenarii de criză.
- Experiență în situații de urgență: populația este obișnuită cu evenimentele naturale neprevăzute (erupții vulcanice, furtuni).
Elveția: Neutralitate armată și buncăre pentru toți
Elveția a rămas în afara ambelor războaie mondiale și nu este membră NATO. Legea federală impune adăposturi antiaeriene cu o capacitate de 100% din populație.
Puncte forte strategice:
- Neutralitate istorică: recunoscută pe plan internațional, reduce amenințarea invaziei.
- Teren alpin: trecători naturale defensive și tuneluri întărite.
- Planificare civilă: rețea de buncăre, rezerve de alimente și un serviciu de protecție civilă înalt calificat.
Noua Zeelandă: refugiu la capătul lumii
Situată în Pacificul de Sud, la peste 2.000 km de Australia, Noua Zeelandă combină izolarea oceanică cu un nivel ridicat de dezvoltare umană.
- Depărtare extremă: în afara razei majorității rachetelor intercontinentale.
- Politică externă moderată: puține alianțe ofensive și o reputație pașnică.
- Resurse abundente: apă, energie regenerabilă și producție agricolă suficientă pentru populația sa.
De ce nu Statele Unite?
Statele Unite sunt lider în industria militară și dețin arsenale strategice, ceea ce le face o țintă prioritară. Bazele sale globale și apartenența activă la NATO le plasează în centrul oricărei escaladări militare.
