China își testează echipamentele de comunicații să vadă dacă ar rezista în fața unui atac nuclear

În cadrul testului, echipamentele au depășit cu mult limitele standardelor militare existente, au declarat inginerii implicați în testare.

Exercițiul a avut loc pe fondul unei temeri tot mai mari de război nuclear. În martie, ONU a avertizat că riscul de război nuclear a atins cel mai ridicat nivel din ultimele decenii.

Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Franța, Rusia și Marea Britanie – care dețin cele mai multe arme nucleare, au efectuat recent teste cu rachete balistice strategice intercontinentale.

Lansarea de către China, luna trecută, a unei rachete DF-31AG cu o rază de acțiune de 12 000 km a atras atenția întregii lumi, deoarece un astfel de test la această capacitate nu mai fusese realizat de mai bine de patru decenii.

Beijingul s-a angajat să nu fie primul care utilizează arme nucleare. Aceasta înseamnă că forțele de ripostă ale Chinei trebuie să reziste primului val al oricărui atac.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Scenariul imaginat

Prin urmare, inginerii au imaginat scenariul pe care îl consideră cel mai probabil: detonarea unei bombe nucleare în stratosferă, la zeci de kilometri deasupra solului.

Această metodă de atac, cunoscută sub numele de puls electromagnetic de mare altitudine (HEMP), nu dăunează persoanelor de la sol sau clădirilor, dar poate face ravagii asupra echipamentelor electronice.

Electronii de mare energie generați de explozia nucleară se pot infiltra în rețelele de comunicații prin antene, cabluri și chiar prin conductele de ventilație, provocând daune importante firelor, cipurilor și altor componente electronice.

În timp ce standardele militare americane și chineze impun ca echipamentele de comunicații rezistente la HEMP să reziste la un câmp electric de 50 de kilovolți pe metru, inginerii chinezi au mărit intensitatea cu 60%, ajungând la 80 de kilovolți pe metru în timpul testului pe teren, pentru a simula impulsul electromagnetic produs de o explozie nucleară.

În ciuda severității crescute, echipamentul a rămas nevătămat, iar rețeaua de date și-a revenit rapid după o scurtă întrerupere. Din cauza preocupărilor legate de securitatea națională, China a păstrat secretul cu privire la testele similare din trecut.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Într-o lucrare publicată în revista academică chineză Wireless Communication Technology în septembrie, inginerul de proiect Li Zhirui și colegii săi au scris:

„Atunci când razele gamma eliberate în timpul unei explozii nucleare se ciocnesc cu moleculele de aer la viteza luminii, electronii din moleculele de aer sunt ejectați și difuzează rapid spre exterior”.

„Utilizarea unor astfel de arme de către inamic poate provoca daune extinse și paralizarea echipamentelor noastre electronice. Prin urmare, studierea mecanismului și a măsurilor de protecție împotriva impulsurilor electromagnetice de mare altitudine este esențială pentru îmbunătățirea capacității de rezistență a echipamentelor noastre.”

Ce măsuri au fost luate

Inginerii chinezi au luat o serie de măsuri pentru a întări comunicațiile, care joacă un rol esențial în războaiele moderne.

Antenele, de exemplu, sunt concepute pentru a primi semnale extrem de slabe. Dar atunci când sosește un puls electromagnetic, acesta se cuplează cu antena, generând un curent indus puternic.

Pentru a atenua acest lucru, Li și colegii săi au modificat designul antenelor tradiționale pentru a direcționa cea mai mare parte a curentului în exces în sol, acestea fiind în siguranță chiar și atunci când intensitatea curentului atinge de 50 de ori valoarea maximă prevăzută teoretic.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Ceea ce i-a îngrijorat și mai mult a fost „intruziunea prin ușa din spate”, în care impulsurile electromagnetice pătrund în cabinele echipamentelor prin goluri și găuri în carcasele echipamentelor, liniile electrice, cabluri și șasiuri.

Datorită noilor materiale, proceselor avansate de fabricație și modelelor inovatoare, inginerii au reușit să sigileze aceste potențiale „uși din spate”.

Documentul arată că realizarea acestor măsuri, cum ar fi tehnicile speciale de sudare, a fost o dovadă a capacităților ridicate de producție și inginerie ale Chinei.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News