Cine ce castiga

Tranzactia dintre PRM si PD-L a starnit valva. Desi, in fond, e o negociere intre doua formatiuni, iar negocierea e un instrument esential in jocul politic. Premisa a constituit-o, intr-adevar, nonsalanta cu care PC a denuntat unilateral protocolul incheiat cu PRM si faptul ca Regulamentul Senatului nu avizase o asemenea situatie.
Acum, insa, important e cine si ce a castigat. Si daca vreuna din parti nu risca, pe termen mediu si lung, mai mult sa piarda. Corneliu Vadim Tudor si-a atins scopul, pastrandu-si functia de vicepresedinte, cu sprijinul PD-L, care i-a cedat locul ramas liber in urma demisiei de asta-primavara a lui Radu Berceanu. Satisfactia e, insa, cantonata in zona orgoliului, cele trei luni, pana la alegeri, fiind insuficiente pentru o valorificare practica a postului. Observatia e valabila si pentru PD-L, caruia, din acelasi motiv, nu-i vor fi de folos cele trei functii inferioare primite in schimb.

Mai mult, PD-L ? adversar declarat al PRM ? isi asuma si riscul unor reactii interne sau din partea electoratului. Nici in perspectiva alegerilor parlamentare nu cred ca va primi, in anumite colegii, ceva voturi din partea peremistilor, pentru ca le-a sprijinit seful. Dimpotriva.

Oricum, la parlamentare, spre deosebire de locale ? unde au contat promisiuni privind podul, podetul, drumul si conducta de gaze ? vor interveni accente pur politice si doctrinare. Iar aici, cel putin in fata electoratului captiv, PRM a castigat. In ochii alegatorilor proprii, Vadim a obtinut o victorie, iar dezmortirea electoratului nationalist ? iritat de evolutiile din Caucaz si de tafnoseniile stupide si agresive din Secuime ? ii dau, de asemenea, atuuri. Fie spus, gurile rele zic ca tranzactia chiar n-a fost girata de Basescu. Si ca initiatorul a fost un anume senator pedelist speriat de bombe, iar Boc a inghitit galusca.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE