Cine plătește daune în cazul unei persoane atacate de urs în pădure. Decizia judecătorilor în disputa dintre Ministerul Mediului și asociațiile de vânători

Legea de acordare a despăgubirilor, modificată în 2023

Avocata Silvia Gogan a explicat pentru Libertatea că până în 2023 nu exista o procedură de stabilire a despăgubirilor în cazul atacurilor urșilor asupra persoanelor, ci doar de stabilire a prejudiciilor cauzate culturilor și animalelor domestice. Astfel, victimele atacurilor urmau să se adreseze instanțelor de judecată pentru acordarea de despăgubiri, urmând ca daunele să fie plătite doar în urma unor sentințe definitive. 

„Odată cu adoptarea Hotărârii nr. 3/2023, este reglementată o procedură de stabilire a cuantumului despăgubirilor. Acest lucru înseamnă că victimele nu mai trebuie să se adreseze instanței de judecată pentru obținerea unei hotărâri judecătorești, ci vor urma o procedură administrativă, care începe cu depunerea unei cereri la primăria locului unde s-a produs incidentul. După determinarea despăgubirilor prin intermediul unei comisii constituite în acest sens, structura teritorială a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor va emite o decizie prin care va decide acordarea/neacordarea de despăgubiri și cuantumul acestora, dacă este cazul”, a mai explicat avocata Silvia Gogan.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Dacă persoanele sunt nemulțumite de cuantumul daunelor, pot merge în instanță pentru contestarea deciziei. „Această procedură se va aplica însă doar în cazul incidentelor ce au avut loc după 4 ianuarie 2023, data intrării în vigoare”, a subliniat avocata Gogan. 

În cazul tinerei omorâte de urs la începutul iulie 2024 pe traseul Jepii Mici familia poate solicita daune morale și materiale în baza procedurii aprobate în 2023. 

Până la aprobarea noilor proceduri, victimele mergeau în instanță multe astfel de procese au deschis de-a lungul timpului persoanele care au fost rănite de urs în pădure. O sentință în primă instanță într-un astfel de litigiu a fost pronunțată în luna mai 2024, la Tribunalul București. 

Nică T., un bărbat de 57 de ani, din județul Vrancea, a dat în judecată Ministerul Mediului, cerând daune morale de 210.000 de lei pentru că în data de 13 iulie 2022, când se întorcea cu vacile de la păscut a fost atacat de un urs. În proces, bărbatul a arătat că în zona pârâului unde se adăpau vacile a dat peste o ursoaică cu pui care „l-a atacat instant, fiind lăsat abia când ursoaica a ascultat strigătul puilor ei”. După atac, bărbatul a ajuns cu chiu cu vai acasă și a fost dus de urgență la spital, unde a primit 10-12 zile de îngrijiri medicale. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Argumentele victimei

Vrânceanul atacat de urs a invocat în proces articolul de lege care prevede că în cazul atacurilor provocate de anumite animale sălbatice, inclusiv ursul, „se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu”. Potrivit aceluiași articol, despăgubirile „vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum și daune morale”. 

Legea prevede că daunele morale trebuie să fie proporționale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. „În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporțională cu echivalentul salariului minim pe economie obținut de o persoană în activitate”, se mai arată în legea invocată de Nică T. 

Bărbatul rănit de ursoaică a mai cerut judecătorului să aibă în vedere că „atacul ursului și leziunile suferite sunt necontestabile, iar în ceea ce privește persoana responsabilă pentru acoperirea prejudiciului a apreciat că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este răspunzător”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cum s-a eschivat Ministerul Mediului

În procesul de la Tribunalul București, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor s-a apărat, cerând introducerea în dosar a asociației de vânătoare care gestionează fondul cinegetic Vizantea, pe raza căruia a avut loc atacul ursului. „Conform contractului de gestionare a faunei cinegetice precizat, paza juridică a animalelor sălbatice aflate pe fondul în cauză a trecut la gestionar, asociația de vânătoare, pentru o perioadă de 16 ani, începând cu data de 16.11.2021 și până la data de 16.11.2037”, s-a apărat Ministerul Mediului în proces.

Decizia judecătorului

Tribunalul București a respins cererea de introducere în proces a asociației de vânătoare, arătând că cererea de chemare în judecată „este clară în privința intenției de atrage răspunderea civilă exclusiv în raport de Ministerul Mediului, în virtutea atribuțiilor sale legale de administrator al fondului cinegetic, indiferent de încheierea sau nu a unor contracte de gestiune a fondului cu alte societăți”.  

Totodată, judecătorul a admis doar în mică parte cererea de chemare în judecată, acordându-i bărbatului atacat de urs despăgubiri de doar 2.550 de lei, reprezentând 14 zile de îngrijiri medicale, raportate la salariul minim brut. Avocata Silvia Gogan, independentă de proces, a explicat pentru Libertatea, că în acest caz Tribunalul a reținut că răspunderea Ministerului Mediului față de victimă, în cazul în care există un contract de delegare a gestiunii fondului către o asociație de vânătoare, este limitată la categoriile de prejudicii stabilite expres în sarcina ministerului de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. 

Ministerul nu poate scăpa de responsabilitate

Practic, Legea vânătorii prevede că în cazul unei persoane atacate de urs, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) trebuie să suporte: cheltuieli de spitalizare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă de la momentul producerii incidentului și daune morale limitate la un cuantum proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut.

„Tribunalul a reținut că MMAP va răspunde pentru o parte din prejudiciul solicitat de reclamant – respectiv pentru acele despăgubiri care sunt reglementate expres de legea specială ca fiind în sarcina MMAP și față de care MMAP nu poate înlătura răspunderea, chiar dacă a delegat gestiunea fondului cinegetic. În ceea ce privește însă celelalte despăgubiri invocate, victima ar fi trebuit să se îndrepte împotriva gestionarului fondului, respectiv împotriva asociației de vânătoare”, a mai explicat avocata Silvia Gogan. 

Cornel Lera, director al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Timiș susține că în cazul unei persoane atacate de urs în pădure sau a culturilor distruse de animalele sălbatice, asociația de vânătoare poate fi răspunzătoare doar dacă nu își îndeplinește planul de hrănire și recoltare a animalelor sălbatice. „Atât timp cât o asociație de vânătoare nu are un plan de recoltă și nu are nicio pârghie, pentru că împușcarea ursului se face doar în baza unor aprobări pe care le dă ministerul, gestionarul nu poate fi tras la răspundere”, a declarat Cornel Lera pentru Libertatea. 

Directorul AJVPS Timiș susține că Ministerul Mediului trebuie să ia măsurile și să decidă ce trebuie făcut. „Noi primim aprobare, spre exemplu, să împușcăm 20 de mistreți de pe un fond de vânătoare. Dacă eu împușc cei 20 de mistreți, dacă pun hrana care e stipulată în contract, eu ies din procesul de plătire a despăgubirilor”, a mai declarat Cornel Lera pentru Libertatea. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro