Cine plătește daune în cazul unei persoane atacate de urs în pădure. Decizia judecătorilor în disputa dintre Ministerul Mediului și asociațiile de vânători
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai multe persoane care au fost atacate în ultimii ani de urs în pădure au dat în judecată Ministerul Mediului, cerând daune. Ministerul a încercat să paseze responsabilitatea asociațiilor de vânătoare. În 2023, legea de acordare a daunelor provocate de animale sălbatice a fost modificată și a stabilit clar procedurile de despăgubire.
Cuprins:
Legea de acordare a despăgubirilor, modificată în 2023
Avocata Silvia Gogan a explicat pentru Libertatea că până în 2023 nu exista o procedură de stabilire a despăgubirilor în cazul atacurilor urșilor asupra persoanelor, ci doar de stabilire a prejudiciilor cauzate culturilor și animalelor domestice. Astfel, victimele atacurilor urmau să se adreseze instanțelor de judecată pentru acordarea de despăgubiri, urmând ca daunele să fie plătite doar în urma unor sentințe definitive.
„Odată cu adoptarea Hotărârii nr. 3/2023, este reglementată o procedură de stabilire a cuantumului despăgubirilor. Acest lucru înseamnă că victimele nu mai trebuie să se adreseze instanței de judecată pentru obținerea unei hotărâri judecătorești, ci vor urma o procedură administrativă, care începe cu depunerea unei cereri la primăria locului unde s-a produs incidentul. După determinarea despăgubirilor prin intermediul unei comisii constituite în acest sens, structura teritorială a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor va emite o decizie prin care va decide acordarea/neacordarea de despăgubiri și cuantumul acestora, dacă este cazul”, a mai explicat avocata Silvia Gogan.
Dacă persoanele sunt nemulțumite de cuantumul daunelor, pot merge în instanță pentru contestarea deciziei. „Această procedură se va aplica însă doar în cazul incidentelor ce au avut loc după 4 ianuarie 2023, data intrării în vigoare”, a subliniat avocata Gogan.
În cazul tinerei omorâte de urs la începutul iulie 2024 pe traseul Jepii Mici familia poate solicita daune morale și materiale în baza procedurii aprobate în 2023.
Până la aprobarea noilor proceduri, victimele mergeau în instanță multe astfel de procese au deschis de-a lungul timpului persoanele care au fost rănite de urs în pădure. O sentință în primă instanță într-un astfel de litigiu a fost pronunțată în luna mai 2024, la Tribunalul București.
Nică T., un bărbat de 57 de ani, din județul Vrancea, a dat în judecată Ministerul Mediului, cerând daune morale de 210.000 de lei pentru că în data de 13 iulie 2022, când se întorcea cu vacile de la păscut a fost atacat de un urs. În proces, bărbatul a arătat că în zona pârâului unde se adăpau vacile a dat peste o ursoaică cu pui care „l-a atacat instant, fiind lăsat abia când ursoaica a ascultat strigătul puilor ei”. După atac, bărbatul a ajuns cu chiu cu vai acasă și a fost dus de urgență la spital, unde a primit 10-12 zile de îngrijiri medicale.
Argumentele victimei
Vrânceanul atacat de urs a invocat în proces articolul de lege care prevede că în cazul atacurilor provocate de anumite animale sălbatice, inclusiv ursul, „se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu”. Potrivit aceluiași articol, despăgubirile „vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum și daune morale”.
Legea prevede că daunele morale trebuie să fie proporționale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. „În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporțională cu echivalentul salariului minim pe economie obținut de o persoană în activitate”, se mai arată în legea invocată de Nică T.
Bărbatul rănit de ursoaică a mai cerut judecătorului să aibă în vedere că „atacul ursului și leziunile suferite sunt necontestabile, iar în ceea ce privește persoana responsabilă pentru acoperirea prejudiciului a apreciat că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este răspunzător”.
Cum s-a eschivat Ministerul Mediului
În procesul de la Tribunalul București, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor s-a apărat, cerând introducerea în dosar a asociației de vânătoare care gestionează fondul cinegetic Vizantea, pe raza căruia a avut loc atacul ursului. „Conform contractului de gestionare a faunei cinegetice precizat, paza juridică a animalelor sălbatice aflate pe fondul în cauză a trecut la gestionar, asociația de vânătoare, pentru o perioadă de 16 ani, începând cu data de 16.11.2021 și până la data de 16.11.2037”, s-a apărat Ministerul Mediului în proces.
Decizia judecătorului
Tribunalul București a respins cererea de introducere în proces a asociației de vânătoare, arătând că cererea de chemare în judecată „este clară în privința intenției de atrage răspunderea civilă exclusiv în raport de Ministerul Mediului, în virtutea atribuțiilor sale legale de administrator al fondului cinegetic, indiferent de încheierea sau nu a unor contracte de gestiune a fondului cu alte societăți”.
Totodată, judecătorul a admis doar în mică parte cererea de chemare în judecată, acordându-i bărbatului atacat de urs despăgubiri de doar 2.550 de lei, reprezentând 14 zile de îngrijiri medicale, raportate la salariul minim brut. Avocata Silvia Gogan, independentă de proces, a explicat pentru Libertatea, că în acest caz Tribunalul a reținut că răspunderea Ministerului Mediului față de victimă, în cazul în care există un contract de delegare a gestiunii fondului către o asociație de vânătoare, este limitată la categoriile de prejudicii stabilite expres în sarcina ministerului de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.
Ministerul nu poate scăpa de responsabilitate
Practic, Legea vânătorii prevede că în cazul unei persoane atacate de urs, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) trebuie să suporte: cheltuieli de spitalizare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă de la momentul producerii incidentului și daune morale limitate la un cuantum proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut.
„Tribunalul a reținut că MMAP va răspunde pentru o parte din prejudiciul solicitat de reclamant - respectiv pentru acele despăgubiri care sunt reglementate expres de legea specială ca fiind în sarcina MMAP și față de care MMAP nu poate înlătura răspunderea, chiar dacă a delegat gestiunea fondului cinegetic. În ceea ce privește însă celelalte despăgubiri invocate, victima ar fi trebuit să se îndrepte împotriva gestionarului fondului, respectiv împotriva asociației de vânătoare”, a mai explicat avocata Silvia Gogan.
Cornel Lera, director al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Timiș susține că în cazul unei persoane atacate de urs în pădure sau a culturilor distruse de animalele sălbatice, asociația de vânătoare poate fi răspunzătoare doar dacă nu își îndeplinește planul de hrănire și recoltare a animalelor sălbatice. „Atât timp cât o asociație de vânătoare nu are un plan de recoltă și nu are nicio pârghie, pentru că împușcarea ursului se face doar în baza unor aprobări pe care le dă ministerul, gestionarul nu poate fi tras la răspundere”, a declarat Cornel Lera pentru Libertatea.
Directorul AJVPS Timiș susține că Ministerul Mediului trebuie să ia măsurile și să decidă ce trebuie făcut. „Noi primim aprobare, spre exemplu, să împușcăm 20 de mistreți de pe un fond de vânătoare. Dacă eu împușc cei 20 de mistreți, dacă pun hrana care e stipulată în contract, eu ies din procesul de plătire a despăgubirilor”, a mai declarat Cornel Lera pentru Libertatea.
musatm000 25.07.2024, 11:03
Pai daca ar fi acordat mai multi bani decat 2550 lei nu ar fi ajuns la pensiile speciale ale judecatorilor de 35000 lei lunar ...trebuie sa intelegem ca aceasta casta isi apara interesele si atat .
VolodimirZelenski 25.07.2024, 17:45
Doua lucruri fara legatura intre ele.
suparman 25.07.2024, 13:03
Ati vazut cat de tipic se identifica un director cu institutia pe care o conduce? "Dacă EU împușc cei 20 de mistreți, dacă (EU) pun hrana care e stipulată în contract, Eu ies din procesul de plătire a despăgubirilor". Astia ar trebui amendati direct pentru modul asta de vorbire, permis de limba romana, dar care transmite ideea ca domnul director face ce vrea, daca vrea chiar respecta legea, in institutie, ca este pe mosia lui. Eu, eu, eu. Asa vorbesc toti, de la prim ministru, la subinspectorul sef definitiv sef clasa a 2-a. Sefii si subsefii isi creeaza o vulnerabilitate cand vorbesc in felul asta, cu EU, dar presa nu e prea atenta sa o foloseasca in favoarea cetatenilor normali.
nobody 25.07.2024, 17:46
Situatia trebuie interpretata mult mai simplu: 1. Statul roman are datoria sa impiedice ursii sa ajunga in locurile frecventate de oameni, indiferent ca vorbim de trasee turistice delimitate sau periferii de orase/comune cu tomberoane 2. Statul roman trebuie sa ia masuri corespunzatoare eliminarii exemplarelor ce au avut chiar si un minim contact cu oamenii sau gunoaiele oamenilor (tomberoane), exact cum se procedeaza in canada. 3. Statul roman este direct raspunzator in cazul unui contact direct urs-om in cazul in care omul se afla in zonele turistice delimitate, nu mai vorbesc de oras, gospodari etc. Se deduce in primul rand ca nu s-au respectat cele doua puncte de mai sus. 4. In cazul unui atac al ursului asupra unui om, se deschide dosar de tentativa de omor din culpa celor ce au atributii in acest sens. 5. Daunele platite sunt de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro, in functie de gravitatea unui atac. Platite de catre cei raspunzatori din bugetele lor.
golgol 25.07.2024, 18:37
Ii doare in ....de voi!In toate e amestecat politicul la noi și averile lor au sporit din 90 până azi! Acum dau vina pe urși și i împușcă! Pai cizmarul avea 8 clase dar nu coborau așa des ursii în civilizație pt că îi mai hranea,pădurile țării erau păduri dar acum sunt mulți guvernanți implicați în tăierea pădurilor,animalele nu au ce manca ,ursii la fel ,coboară printre oameni că vor să mănânce dar tu guvernant daca i tai casa și alungi și hrana lor pt că vrei sa dai pădurea unei țări prietene din UE contra unor avantaje ,normal că ursul coboara in civilizație sa caute hrana! Incompetenta,hoție ,prostie !
Gion 25.07.2024, 20:16
Pai dacă ați tăiat pădurile și le-ați vândut îți dai seama că le-ați stricat habitatu și ies din păduri , lasatile pădurile că ați distrus planeta pentru bani voi parlamentari sa va luați rolexuri și Mercedesuri și vile de lux sa vă fie rușine păcătosilor....