Germania are și ea probleme cu clanurile interlope. Jafurile spectaculoase date de gruparea Remmo, considerată cea mai periculoasă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Poliția din Germania a arestat recent trei bărbați în legătură cu jaful de un milard de euro, dat anul trecut la Muzeul Green Vauld, informează The Telegraph. Reținerile au scos la iveală informații despre așa-numitele „clanurile arabe”, chiar dacă mulți dintre membri nu sunt arabi, care domină tot mai mult criminalitatea organizată din Berlin.
Cuprins:
Cei trei bărbați arestați fac parte din clanul Remmo, una dintre cele mai temute familii interlope din capitala Germaniei, implicată în ultimii ani într-o serie de crime spectaculoase. Alți doi membri ai familiei, care erau căutați de poliție pentru jaful de la Dresda, sunt dați în urmărire.
Printre cei arestați în ultima săptămână se numără și Wissam Remmo, condamnat în februarie pentru furtul unei monede din aur, de 100 de kilograme, în valoare de 3,75 milioane de euro, care a dispărut într-o noapte de primăvară de la unul dintre cel mai bine păzite muzee din Berlin.
Un alt membru al familiei a fost condamnat pentru un jaf la o bancă de economii în 2014, în urma căruia el și complicii săi au furat 10 milioane de euro în numerar. La plecare, hoții au aruncat banca în aer.
Berlinul, terorizat de clanurile arabe
Remmo este doar unul dintre așa-numitele „clanuri arabe”, familii numeroase din Orientul Mijlociu care controlează o mare parte din comerțul cu droguri și prostituție ilegală din Berlin. Ei își apără teritoriul prin violență și intimidare. Pe lângă ei, mai există familiile al-Zein, Abou Chaker și Miri, mai arată sursa citată.
Membrii clanului sunt adesea șomeri și solicită beneficii, dar își afișează ostentativ bunurile. Locuiesc în vile situate în cele mai scumpe districte din Berlin și conduc mașini de lux, Mercedes și Porsche.
Când vine vorba de clanuri, este greu de spus unde se termină viața reală și unde începe legenda urbană, notează The Telegraph.
O poveste populară spune că actualul „naș” al clanului Remmo a fost oprit de poliție, în urmă cu douăzeci de ani, pentru că a condus cu un stop spart. Zece membri ai clanului s-au adunat imediat în jurul mașinii, iar poliția a trebuit să solicite întăriri înainte de a putea înregistra detaliile sale. „O să te f...t în fund și pe tine și pe șeful tău”, i-ar fi spus acesta unui polițist.
De asemenea, se spune că polițiștii care investighează clanurile iau măsuri excepționale: călătoresc doar cu mijloacele de transport în comun și schimbă trenul de mai multe ori, pentru a nu fi urmăriți. Cazurile împotriva membrilor se prăbușesc atunci când martorii amenințați își retrag mărturiile.
Autoritățile își recunosc eșecul
Clanurile reprezintă o problemă socială specială pentru o țară în care a existat un aflux mare de solicitanți de azil, în cea mai mare parte sirieni, în ultimii ani. Pentru mulți berlinezi, clanurile sunt cea mai vizibilă față a culturii arabe. Ele i-au întors pe localnici împotriva solicitanților de azil.
Familiile clanurilor nu au nimic de-a face cu criza migranților din 2015 și mulți nu sunt nici măcar arabi. Mulți au venit în Germania în anii 1970 pentru a scăpa de războiul civil din Liban.
Familiile Remmo și al-Zein aparțin unei minorități kurde de limbă arabă care a fugit anterior din Turcia în Liban.
Aceste clanuri s-au folosit de Războiul Rece pentru a călători în Occident fără acte. Au zburat către RDG, controlată de comuniști, și au cumpărat vize de tranzit ieftine, ajungând în Berlinul de Vest, unde autoritățile nu le-au verificat documentele. Din cauza turbulențelor din Liban, clanurile nu au putut fi trimise înapoi și li s-a permis să se stabilească în Germania.
Ahmad A. Omeirate, un economist care a studiat problema clanurilor, susține că Germania este victima propriului eșec în a integra aceste familii, care s-au îndreptat către crimă din cauză că nu li s-au acordat permise de muncă.
„Libanezii nu erau căutați, se presupunea că se vor întoarce în patria lor după sfârșitul războiului”, a declarat Omeirate pentru Berliner Zeitung, în iunie. „După cum putem vedea astăzi, asta nu s-a întâmplat. Culegem roadele politicii din anii 1980”, a mai spus el.
Clanurile au trecut la un alt nivel
Politicile dezastruoase ale statului au creat o societate paralelă, în care copiii cresc într-o lume a criminalității, scrie The Telegraph.
„Aceste familii resping complet statul de drept german”, a declarat expertul în securitate Michael Kuhr pentru ziarul BZ.
Problemele nu sunt rezolvate în instanță, ci în cadrul clanurilor. Conflictele sunt rezolvate cu bani, fără știrea celor din afară. Închisorile germane sunt considerate locuri de relaxare și fac parte din CV. Expert în securitate:
Cu toate că au fost mediatizate de presă, clanurile nu au fost o prioritate pentru poliția germană mulți ani. Și aceasta deoarece, deși domină Berlinul, ele nu reprezintă un procent mare din criminalitatea organizată la nivel național. Conform informațiilor oficiale, criminalitatea organizată a costat economia germană 691 de milioane de euro în 2018, însă doar 17 milioane de euro ar fi fost pagube produse de clanurile arabe.
Până de curând, majoritatea afacerilor lor erau relativ mici: trafic de droguri la nivel de stradă, proxenetism, contrabandă cu tutun. Într-o țară cu antecedente de răpire pentru răscumpărare, în care foști membri ai bandei Baader Meinhof, de extremă stânga, încă jefuiesc în mod regulat bănci, au fost ținuți departe de radarul autorităților timp de mulți ani.
Acest lucru s-a schimbat, însă, când clanurile au trecut la un nivel superior. Și aici nu este vorba doar despre familia Remmo.
În 2017, membrii clanului al-Zein au fost condamnați pentru un atac din 2014 asupra KaDeWe, echivalentul german al magazinului Harrods. Tâlharii, mascați, au pulverizat gaze lacrimogene în fața unui agent de pază, au spart vitrinele și au fugit cu bijuterii în valoare de 817.000 de euro. Astfel de incidente au determinat autoritățile să acționeze.
Ministrul de interne, Andreas Geisel, a ordonat o politică de „toleranță zero” împotriva chiar și celor mai banale infracțiuni comise de membrii clanului.
În 2018, procurorii au folosit o nouă lege privind veniturile din infracțiuni și au confiscat imobile și alte active în valoare de 9,3 milioane de euro de la clanul Remmo, mai arată sursa citată.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
