CNA va supraveghea YouTube și alte platforme video similare. Ce înseamnă asta pentru public și creatorii de conținut
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul a trimis recent în Parlament un proiect de lege care va permite Consiliului Național al Audiovizualului să controleze conținutul de pe platforme precum YouTube sau Netflix. Forul va putea astfel să blocheze canale sau să elimine clipuri, dacă acestea nu respectă normele audiovizualului.
Cuprins:
Viitoarea lege este, de fapt, o preluare a unei directive europene din 2018 cu privire la serviciile media audiovizuale. Această directivă are ca scop să echilibreze, în oarecare măsură, piața de profil și să introducă sub aceeași lege atât audiovizualul clasic, adică televiziunea, cât și platformele de partajare a materialelor video, printre care Netflix, YouTube și Facebook. Sunt incluse și transmisiunile live pe aceste platforme.
Statele membre UE au avut termen până în decembrie 2020 să preia directiva în legislațiile naționale. Doar patru au reușit să o respecte: Olanda, Suedia, Ungaria și Danemarca. Altele au făcut-o pe parcursul acestui an.
România și alte 17 state UE (Estonia, Spania, Croația, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Suedia) se află sub procedură de infringement pentru că nu au făcut-o până acum.
Luna trecută, în septembrie, Comisia Europeană a avertizat aceste state, printre care și România, că au la dispoziție două luni pentru a transpune directiva în legislațiile naționale, altfel va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Responsabilizează online-ul
Odată adoptată legea, CNA va putea cere furnizorilor să blocheze sau să îndepărteze un clip video dacă acesta afectează dezvoltarea mintală sau morală a copiilor, dacă incită la ură sau violență, la terorism, pornografie infantilă sau la infracțiuni de natură rasistă și xenofobă.
Platformele de partajare a conținutului video concurează practic pentru același public și aceleași venituri ca media audiovizuală clasică.
<strong>Autoritățile </strong><a rel="noreferrer noopener" href="https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/10/EM-12.pdf" target="_blank"><strong>atrag</strong></a><strong> însă atenția asupra unui plus: impactul ei mult mai mare, pentru că utilizatorii pot modela și influența opiniile altor utilizatori. Inclusiv ale minorilor.</strong>
„Fără îndoială, trebuie să existe responsabilitatea autorilor unor materiale cu conținut ilegal difuzate online la fel cum, în egală măsură, companiile din domeniu - în special marii playeri globali care operează produse precum YouTube (Google), TikTok (Bytedance) sau Facebook - nu se pot ascunde la infinit sub scuza «noi suntem doar o platformă, nu e responsabilitatea noastră»”, explică, pentru Libertatea, Dragoș Stanca, președintele Biroului Român de Audit al Transmedia (BRAT) și antreprenor în digital media și comunicare.
„Lasă loc de abuzuri”
Cu toate acestea, supravegherea platformelor video din punct de vedere al respectării legislației audiovizuale este o responsabilitate mare. O problemă complexă care, e de părere Stanca, pasată în mâna unui for numit politic așa cum este CNA, poate lăsa loc de abuzuri.
Teoretic, membrii CNA sunt propuși de Guvern, de președinte și de Parlament, apoi validați de Parlament. Practic, sunt propuși și votați de partidele politice care au majoritate.
„Efectul simplu și direct în cazul unei legi cu intenții bune, dar execuție proastă este că am putea să nu mai avem acces la un domeniu web sau serviciu dacă vreun viitor premier nervos sau vreun președinte cu vederi iliberale va considera că un material publicat pe YouTube sau pe Libertatea nu e ok”, punctează el.
O provocare pentru CNA: doar 58 de oameni la monitorizare
Înainte de a ajunge la Guvern, proiectul legislativ a trecut, pentru avizare, pe la CNA. Membrii au transmis peste 50 de amendamente și observații pe marginea proiectului.
„Legea asta nu e chiar un baubau”, spune, în schimb, Cristina Pocora, noua președintă a CNA. „Doar introducem sub aceeași legislație și televiziunile, și platformele video din online”.
Este însă o provocare pentru un consiliu care are două departamente de monitorizare, central și local, cu 58 de oameni care lucrează efectiv (dintr-un total de 74 de posturi). Aceștia supraveghează posturile TV și radio, dar vor fi nevoiți să preia și monitorizarea platformelor de partajare video online.
„Ne vom baza foarte mult pe sesizări. Deși acum oamenii ne ceartă că n-am văzut nu știu ce emisiune, ce moderator. Sigur că și noi, membrii forului, ne mai uităm la televizor și ne autosesizăm sau mai citim pe Facebook. Dar milioane de telespectatori sunt mult mai eficienți decât cei 11 membri. Eu continui să îndemn oamenii ca atunci când văd ceva la televizor sau, pe viitor, online să ne sesizeze”, mai spune președinta CNA.
Ea atrage atenția că nu se poate pune problema de suspendare a unui domeniu, precum YouTube, de exemplu.
Canalul intră sub incidența legii, clipurile de pe acel cont, nu deținătorul întregii platforme. Responsabil este cel care creează conținutul.Cristina Pocora, CNA:
CNA să oblige platformele să se autoreglementeze
Dragoș Stanca este de părere că problema nu stă în formă, ci în fond, pentru că nu există un control ideal al conținutul video din online fără abuzuri și fără influența politicului.
Altfel spus, o obligare a platformelor să se autoreglementeze, să aplice reguli etice mai stricte pentru conținutul pe care îl găzduiesc.
„Măsurile trebuie să vizeze modul în care, fără a limita din punct de vedere comercial libertatea acestora, să oblige aceste platforme să impună standarde proprii mai înalte”, explică Stanca. Adică să fie mai stricte.
Statul nu va putea niciodată, fără să abuzeze sau să greșească, să „controleze” digitalul. Poate însă să forțeze playerii din domeniu, care se numără printre cele mai profitabile companii din lume, să fie mai atenți și să investească mai mult în aspecte etice.Dragoș Stanca, președinte BRAT:
Proiectul de lege va ajunge în Parlament, unde va intra în dezbateri în comisii și apoi la cele două camere. Forma lui de-acum, deci, se va modifica.
„E important ca Parlamentul să solicite expertiză din piață, din partea asociațiilor profesionale și a experților, pentru a nu rezulta un text care să lase loc unor abuzuri și limitări ale libertății de exprimare din partea statului, pe de o parte, dar care nici să nu lase giganților tech libertate absolută, fără nici un fel de responsabilitate - pentru că și acesta ar fi tot o formă de abuz”, mai spune Stanca.
„Directiva are un scop bun, trebuie doar să ne asigurăm că o implementăm corect, astfel încât să facă lucruri bune. Acum nu are formă ideală. Vom vedea în Parlament cum va ieși”, afirmă și Cristina Pocora.
