Care este compania din România cu cele mai mari pierderi raportate în 2024: dezastru financiar fără precedent în ultimii ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 325.000 de companii din România au încheiat anul 2024 cu pierderi, cumulând aproape 56 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. British-American Tobacco, Liberty Galați și Orange România se află în topul pierderilor, în timp ce sectorul construcțiilor conduce detașat la nivel de cod CAEN. Bucureștiul rămâne epicentrul financiar al acestor pierderi, cu aproape 40% din totalul național.
Cuprins:
Peste 325.000 de firme din România au încheiat 2024 cu pierderi
Mediul de afaceri românesc traversează un nou record al companiilor neprofitabile. Din cele aproximativ 920.000 de firme care au depus bilanț pentru anul fiscal 2024, peste 325.000 au raportat pierdere, conform datelor oficiale. Acest număr depășește semnificativ rezultatul din 2023, când 283.000 de firme au fost pe minus, și aproape se dublează față de 2018, când figurau 193.000 de companii.
Pierderile totale cumulate ale acestor firme se apropie de 56 de miliarde de lei, comparativ cu 46 de miliarde în 2023 și 31 de miliarde în 2018. Astfel, în doar șase ani, pierderile companiilor neprofitabile au crescut cu peste 80%. Cele 325.000 de firme cu rezultat negativ în 2024 reprezintă 35% din totalul companiilor care au depus bilanț. Acestea au realizat vânzări totale de 379,5 miliarde de lei și au avut peste 825.000 de angajați, ceea ce arată că segmentul firmelor neprofitabile rămâne relevant în economia națională și din perspectiva ocupării forței de muncă.
Clasamentul companiilor cu cele mai mari pierderi
Potrivit platformei de analiză financiară SMARTreports.app, British-American Tobacco conduce topul pierderilor în 2024, cu un minus de 1,8 miliarde de lei. Pe locul doi se află Liberty Galați, cu pierderi de 1,6 miliarde de lei, urmată de Orange România, cu 863 de milioane de lei.
În anii anteriori, liderii au fost diferiți: în 2023, Liberty Galați a înregistrat cea mai mare pierdere, de 2,2 miliarde de lei, iar în 2018 primele locuri erau ocupate de Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi de peste un miliard de lei fiecare. Telekom România Mobile figura atunci în top cu un minus de 661 de milioane de lei. Din perspectiva cifrei de afaceri, Rompetrol Rafinare rămâne constant compania cu cea mai mare activitate comercială dintre firmele neprofitabile, iar Profi Rom Food se menține printre firmele mari cu pierderi.
Construcțiile conduc detașat la pierderi
La nivel de cod CAEN, 4120 – construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale – înregistrează în 2024 cea mai mare pierdere cumulată, aproximativ 3 miliarde de lei. Este și sectorul cu cele mai multe firme pe minus: 19.135 de companii.
Transporturile rutiere de marfă (4941) ocupă locul al doilea ca număr de firme neprofitabile, cu aproape 17.000 de companii, iar comerțul nespecializat cu amănuntul (4711) depășește 15.000 de firme în dificultate. Împreună, aceste trei sectoare concentrează peste 50.000 de firme cu rezultat negativ, reprezentând o parte semnificativă din totalul companiilor afectate.
Bucureștiul, epicentrul financiar al pierderilor
Din perspectiva teritorială, Bucureștiul cumulează pierderi de 20,7 miliarde de lei, aproape 40% din totalul național, și are cele mai multe firme pe minus: 67.677.
Prahova (3,2 miliarde) și Ilfov (aproape 3 miliarde) completează podiumul, în timp ce Cluj și Ilfov depășesc fiecare pragul de 19.900 de companii cu pierderi. În multe dintre aceste județe, structura economică este concentrată în sectoare foarte competitive, cu marje reduse și presiune ridicată a costurilor.
Evoluția ultimilor ani arată o creștere constantă a pierderilor companiilor din România, atât ca număr, cât și ca valoare. Majorarea costurilor operaționale, volatilitatea din energie și transport, presiunile fiscale și competitivitatea ridicată afectează performanța financiară a unui segment important din mediul privat.
Datele evidențiază o provocare structurală: numărul companiilor neprofitabile crește mai rapid decât cel al companiilor profitabile, ceea ce poate genera presiuni pe termen mediu în investiții, ocuparea forței de muncă și capacitatea firmelor de a susține proiecte noi.
