Rețeta unui faliment de miliarde la Complexul Energetic Hunedoara: numiri politice, salarii gigantice, bonusuri inventate, „multe organizații sindicale”

Datorii totale de 2,4 miliarde de lei

Fosta companie de stat a fost radiată de la Registrul Comerțului în 2025, cu datorii totale de 5,4 miliarde de lei (1,08 miliarde de euro), din care la Ministerul Finanțelor și ANAF – 5,2 miliarde de lei. 

Și continuatoarea SNH, Complexul Energetic Hunedoara (CEH), avea să ajungă în aceeași situație în doar 12 ani. Înființată în 2013 prin preluarea activelor considerate viabile de la SNH, CEH SA a ajuns în faliment în 31 martie 2025. Bilanțul contabil pentru anul 2024 indică datorii totale de 2,4 miliarde de lei (circa 480 de milioane de euro). Două miliarde de lei sunt banii datorați la bugetul de stat, care nu vor mai fi recuperați niciodată. 

În 2022, Complexul Energetic Valea Jiului a preluat de la CEH SA centrala electrică Paroșeni și exploatările miniere Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni. Valoarea de transfer a activului funcțional, finalizată în 2023, a fost de circa un miliard de lei, raportat la valoarea de piață stabilită în procedura de insolvență, sumă care a fost scăzută din datoria CEH SA către bugetul de stat. 

Și această ultimă societate înființată de stat are deja datorii mari. La 31 decembrie 2024, potrivit bilanțului contabil, Complexul Energetic Valea Jiului avea datorii de 133 de milioane de lei, mai mari decât cifra de afaceri anuală, de 112 milioane de lei. Pierderile au fost în sumă de 160 de milioane de lei. Aici lucrează, în prezent, aproape 2.100 de persoane, la centrala de la Paroșeni și la două exploatări miniere aflate în procedură de închidere. 

Pierderi de 16 milioane de lei lunar

La momentul primei cereri pentru intrarea în insolvență, în 2016, lichidatorul judiciar al CEH SA a identificat mai multe probleme care au dus la acumularea unor datorii atât de mari, unele având și posibile conotații penale. La momentul respectiv, datoriile erau în valoare de 1,2 miliarde de lei.

„S-a constatat o creștere a datoriilor față de bugetul Ministerului Finanțelor Publice ca urmare a garantării și achitării la extern a împrumuturilor contractate de către societatea debitoare în încercarea de a realiza proiecte de investiții la CE Paroșeni și CE Deva, situație apreciată ca nefavorabilă, întrucât datoriile față de bugetul de stat, precum și față de creditorii garantați sunt purtătoare de dobânzi care, la nivelul sumelor contractate de CEH, generează o ieșire de resurse financiare substanțiale. 

Totodată, se constată o scădere consistentă a creditului furnizor, observându-se tendința furnizorilor de a nu mai acorda credit societății, aspect considerat nefavorabil, întrucât din practica economică este statutat faptul că cel mai avantajos credit este creditul furnizor, întrucât acesta nu generează dobânzi și penalități”, susținea lichidatorul companiei energetice de stat. Creditele contractate au avut un impact de peste 200 de milioane de lei asupra companiei. 

6.200 de angajați și 12 milioane de lei pentru bonusuri

Un alt aspect negativ a fost reprezentat de cheltuielile cu personalul. CEH SA avea 6.200 de angajați și un buget lunar de salarii de aproape 32 de milioane de lei. Aproape 12 milioane de lei din această sumă reprezentau bonusuri și bonificații.

„Veniturile sunt în cuantum total de 48.264.546 de lei, iar cheltuielile totale de 64.854.531 de lei. Rezultă o pierdere de 16.589.985 de lei/lună. Societatea nu are resurse financiare pentru achitarea impozitelor și a contribuțiilor aferente salariilor plătite. Societatea nu și-a plătit niciodată impozitele și contribuțiile aferente salariilor, cu excepția reținerilor la sursă necesare pentru a se asigura stagii complete de cotizare în vederea asigurării în sistemul asigurărilor sociale și asigurărilor de sănătate. Orice SRL din această țară, dacă declară un impozit și nu și-l achită, a doua zi după scadență este somat de către ANAF și se încep procedurile de recuperare a sumelor datorate. Acest lucru nu s-a întâmplat și în cazul Societății Complexul Energetic Hunedoara”, mai susținea lichidatorul judiciar. 

Prima decizie de intrare în insolvență a fost anulată în procedura de apel, dar acest lucru nu a făcut decât să prelungească „agonia” cu încă 3 ani. În noiembrie 2019 se pronunță o nouă hotărâre, care rămâne definitivă. Datoriile CEH SA ajunseseră însă la două miliarde de lei. Situația economică dificilă a făcut ca societatea să nu poată achiziționa nici certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, cu o valoare anuală de peste 30 de milioane de lei. 

Schema de personal, supradimensionată

„Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA a fost concepută să funcționeze într-o structură incluzând atât exploatarea cărbunelui, cât și producția de energie pentru a masca subvenționarea în continuare a activității a patru exploatări miniere și a beneficiat de anumite avantaje ca furnizor de energie, avantaje din care s-au acoperit diferențele de preț cu care se obținea cărbunele. Rezultatul a fost că au pierdut ambele sectoare. 

Pe această structură ciudată s-au grefat și alte nenorociri – aprovizionări care nu se justificau și la prețuri mari fără a respecta procedurile de achiziție, salarii mari pentru personal nenecesar, angajări pe posturi ce nu aveau legătură cu producția, avantaje materiale și de altă natură, toate acestea fiind cercetate de-a lungul anilor de corpurile de control ale directorului societății, ale ministrului energiei, de către Curtea de Conturi, organe de cercetare penală, DNA”, mai susținea lichidatorul în primul raport, în care indica și cauzele care au dus la insolvență, devenită, ulterior, faliment.

Schema de personal a fost supradimensionată, iar structura centrală a societății de stat s-a suprapus pe structuri asemănătoare existente la nivelul fiecărei sucursale, fără că acestea din urmă să fie restructurate și posturile să fie reduse la nivelul sarcinilor rămase. 

„S-a ajuns ca serviciile comerciale, juridice, resurse umane, contabilitate etc. să se regăsească la toate nivelurile, au apărut servicii noi – corpul de control al directorului general, consilieri ai directorului general, astfel încât responsabilitățile s-au diluat, circuitul decizional s-a mărit și a devenit ineficient, toate aceste posturi beneficiind de drepturi salariale și alte avantaje negociate prin contractul colectiv de muncă mult peste aportul fiecăruia la realizarea veniturilor societății”, se mai susținea în document. 

Influența negativă a sindicatelor

O altă cauză importantă a cataclismului financiar a fost influența negativă a sindicatelor: „Au apărut multe organizații sindicale, liderii acestora beneficiind de avantaje salariale, având spații pentru birouri și mijloace de transport puse gratuit la dispoziție de către societate. Există o permanentă dispută între sindicatele din minerit și cele din energie, precum și rivalități între sindicatele din minerit. Membrii sindicatelor au numeroase facilități stabilite inclusiv prin contractul colectiv de muncă, fără ca acesta să fie un merit al reprezentanților lor, cât mai degrabă o slăbiciune a administrației. 

S-a ajuns la situații în care însăși sindicatele atrag atenția asupra facilităților nemeritate ale altor sindicate, sunt reclamații privind utilizarea mijloacelor de transport ale societății pentru interesele personale ale liderilor de sindicat, sunt acuzații cu privire la implicări ale liderilor de sindicat în activitatea comercială”.

În plus, „managementul Complexului Energetic Hunedoara a fost dezastruos, factorul politic dictând numirile, și nu criteriul competenței”. 

Era oferit drept exemplu faptul că, de la înființare, s-au perindat la conducerea companiei 17 persoane în cadrul consiliului de administrație și într-un singur an au fost schimbați cinci directori generali. 

„Amânarea nejustificată și încercarea unor scheme economice fanteziste nu au făcut decât să mențină o situație anormală, artificială, debranșată de la realitățile economice și care a dat naștere la nenumărate anomalii în tot lanțul economic. Nu minerii și familiile lor au fost beneficiarii nenumăratelor subvenții din Valea Jiului, ci pe munca lor s-au făcut averi: s-au creat posturi de conducere cu salarii uriașe, s-au creat posturi inutile și s-au făcut multe angajări fără legătură cu munca din subteran. S-au creat posturi de inspector social/delegat sindical pentru liderii de sindicat, s-au creat multiple facilități în contractul colectiv de muncă, facilități ce s-au extins și către cei fără tangență cu munca în condiții grele”, a completat lichidatorul judiciar.

Prime și bonusuri nejustificate

Contractul colectiv de muncă prevedea avantaje considerate mult prea favorabile angajaților. Astfel, la pensionare, fiecare salariat primea un ajutor în valoare de șase salarii tarifare de încadrare avute în luna anterioară pensionării. Prima pentru concediul de odihnă era de 1.900 de lei brut. 

Alte prime: ziua energeticianului și ziua minerului, câte 150 de lei pentru fiecare salariat; ziua femeii, câte 100 de lei pentru fiecare salariată; ziua de naștere – 1.100 de lei brut/salariat în luna în care acesta își serba ziua de naștere. Exista și o primă jubiliară de un salariu minim brut pe economie. De asemenea, se acordau între 8 și 20 de salarii minime brute lunare pe economie, în funcție de vechime, în caz de desfacere a contractului de muncă de către angajator. Dacă concedierea se producea din motive de incapacitate de muncă, numărul salariilor compensatorii era cuprins între 6 și 10. La toate acestea se adăugau tichete cadou și o masă caldă pentru mineri, zilnic, precum și alte facilități acordate salariaților, de la zile libere plătite pentru evenimente familiale, cotă de combustibil, ajutoare pentru calamități naturale, incendii sau explozii la locurile de domiciliu ale salariaților.

„Analizând aceste avantaje acordate salariaților prin raportare la situația dificilă în care se află societatea, afirmăm că toate aceste cheltuieli nu fac altceva decât să majoreze costurile complexului, îngreunând și mai mult situația financiară precară în care se află acesta. Ne aflăm în situația în care, pentru salariații pentru care se acordă masă caldă, pe lângă aceasta se acordă tichete cadou.

Toate aceste avantaje acordate salariaților se fac fără a fi plătite contribuțiile angajatorului la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. De asemenea, pentru salariații care se pensionează, contribuția la asigurările sociale se achită nominal, pentru ca aceștia să beneficieze de stagiul complet de cotizare. În concluzie, considerăm că acest contract colectiv de muncă (CCM), așa cum este negociat, nu face altceva decât să conducă societatea spre un faliment iminent”, se mai susținea în raportul lichidatorului.

Ancheta DNA, clasată

A fost identificată și o serie de contracte de vânzare a cărbunelui, încheiate cu firme private românești și străine, în legătură cu care au existat suspiciuni reale de fapte penale. Cel mai „sfidător” caz este cel al contractelor încheiate cu o firmă elvețiană (Vitol SA), lider în top trei mondial al transportatorilor de produse petroliere, cărbune și gaze naturale. 

În cei doi ani de contract, CEH a transferat în condiții dubioase, către societatea elvețiană, certificate de emisii cu efect de seră (EUA) cu o valoare de 41 de milioane de lei. 

„Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA a fost prejudiciată cu valoarea estimată a veniturilor ce au fost obținute de Vitol SA din valorificarea certificatelor EUA ce au făcut obiectul garanției și care nu au fost luate în considerare la evaluarea și semnarea contractului de achiziție cărbune”, afirma primul lichidator al companiei de stat. 

În 2015, procurorii DNA au realizat percheziții la sediul Complexului Energetic Hunedoara şi au ridicat documente ce au vizat importurile de cărbune, cesiunea de creanță către Termogaz, hotărârile CA, modernizarea grupului 3 de la Mintia, tranzacțiile cu certificatele de carbon, dar și documente bancare. În 2017, ancheta procurorilor DNA a fost clasată. 

Investiție la singurul activ viabil – Termocentrala Mintia

În cadrul procedurii de insolvență a CEH SA, Termocentrala Mintia a fost vândută printr-o licitație desfășurată în august 2022, activul fiind adjudecat la prețul de 91 de milioane de euro. Cumpărătorul este MASS Global Energy Rom SRL, o compania înființată în martie 2022 în România, controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh. 

Pe amplasamentul complexului industrial se construiește o termocentrală cu ciclu combinat cu turbine utilizând gaze naturale pentru producerea de energie electrică. În perioada februarie – martie 2025, două generatoare de mari dimensiuni au fost transportate la Mintia cu ajutorul unor convoaie agabaritice, ceea ce a necesitat măsuri speciale pentru deplasarea acestora pe drumurile din vestul României.

Guvernul României a declarat proiectul „Centrala electrică MASS Mintia” ca fiind de importanță națională în domeniul energiei electrice. Se prevede ca investiția să devină complet operațională în 2026, urmând ca, din 2027, să funcționeze cu gaze ce vor fi extrase din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep. 

În paralel cu retehnologizarea termocentralei se desfășoară lucrări la infrastructura necesară conectării acesteia la Sistemul Energetic Național. Conducta de gaze care o va alimenta este construită pe traseul Sântămăria Orlea – Mintia, având o lungime de aproximativ 60 de kilometri. Investiția, în valoare de peste 60 de milioane de euro, este susținută de Ministerul Energiei.

Foto: Agerpres

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro