Comunicarea dintre angajat și angajator, secretul succesului pentru munca de acasă (PUBLICITATE)

Nemulțumirile de o parte sau de alta nu sunt excluse, dar există câteva soluții pe care le pot folosi și unii și alții pentru ca activitatea să se desfășoare profitabil pentru toți. Telemunca nu este reglementată în cele mai mici detalii. În consecință, strategia pe care o fac împreună angajatul și angajatorul este foarte importantă și reprezintă baza colaborării între părți. 

Soluția muncii de acasă, cum mai este numită a fost adoptată în pripă, de pe o zi pe alta în contextul pandemiei de COVID-19, pentru acele activități unde acest mod de a continua activitatea a fost posibil, astfel că și angajații și angajatorii au fost nevoiți să se adapteze din mers. Există însă câteva condiții pe care ambele părți trebuie să le îndeplinească pentru a face lucrurile să meargă: 

Decizia comună a părților

Cadrul legal pentru telemuncă este stabilit prin legea 81/2018. Prevederile dau legalitate acestui tip de activitate. Unele dispoziții fac apel la ceea ce legea numește ”acordul de voință al părților”. În consecință, uneori a fost nevoie de clarificări ale dispozițiilor legale și de consultanta legislativa pentru a nu exista, ulterior, conflicte. De regulă, pentru a trece activitatea din regimul clasic în cel de telemuncă, a fost nevoie de un act adițional la contractul individual de muncă. Acesta trebuie să includă obligațiile și drepturile ambelor părți. 

Regulile muncii la distanță, în funcție de activitate

Mulți erau deja capabili să-și desfășoare activitatea de acasă, iar alte activități s-au relocat acasă, de nevoie. Astfel, scriitorii și traducătorii, editorii de texte, redactorii, copywriterii și content writerii, specialiștii Social Media, administratorii de website/ blog, operatorii care se ocupă de introducerea datelor, contabilii, specialiștii IT, consultanții în afaceri (planificatori, consultanți bancari), freelancerii în web design puteau oricum să muncească de la distanță. 

Pandemia i-a obligat pe cei care aveau un magazin online să îl coordoneze de acasă, după cum un agent call-center și un agent de vânzări au putut să-și desfășoare activitatea de acasă, deși, pentru aceștia, comunicarea continuă este esențială. 

O altă serie de domenii care pot fi desfășurate la domiciliu: educație, terapie/ psihologie, arte plastice. Tot la fel de bine, un proiectant sau un arhitect pot lucra de acasă. Profesorii pot face meditații acasă, online, un psiholog își poate desfășura ședințele tot din fața unui laptop și așa mai departe. 

Implicit, pentru fiecare tip de activitate, regulile muncii de la distanță sunt diferite și trebuie să țină cont de natura activității. Toate acestea trebuie menționate, dacă părțile contractuale doresc asta, în anexa la contract, deși activitatea poate decurge normal și bine, pentru toți și în absența acestora. 

Dialogul și interacțiunea au rămas esențiale 

Secretul succesului pentru activitatea la distanță stă în dialogul și interacțiunea umană, chiar dacă mijlocite de tehnologie. Lucrul de acasă a devenit extrem de eficient acolo unde comunicarea a fost corectă și proactivă, dar limitată la ceea ce era necesar pentru desfășurarea activității. 

Există domenii de activitate unde eficiența muncii este condiționată de colaborarea dintre angajați, iar în cazul acestora menținerea unor canale de comunicare permanent deschise este obligatorie. 

Trasarea sarcinilor și a obiectivelor care le revin angajaților a rămas în sarcina celor care coordonează activitatea, iar pentru aceștia este posibil să fi fost o veritabilă provocare transmiterea clară și corectă a mesajelor pentru angajați. O ședință înlocuită cu un e-mail colectiv poate produce neînțelegeri. Dar, din fericire, tehnologia a oferit alternative și soluții pentru comunicare directă, care reduce neînțelegerile și erorile așa cum se întâmpla la comunicarea în scris, de exemplu. . 

Telemunca și-a dovedit eficiența

Odată depășite complicațiile inerente pentru activitatea la distanță, telemunca și-a dovedit din plin eficiența și a câștigat noi adepți. Costurile reduse atât pentru angajatori, cât și pentru angajați și beneficiile pe care le au ambele părți vor stimula, în mod cert, în viitor, acest gen de activitate. 

Până acum, România a fost mereu pe ultimele locuri în ceea ce privește munca la domiciliu. Cifrele Eurostat din 2019 plasează Țările de Jos în top. Aici, 14% dintre angajați lucrează de acasă. În Luxemburg, 12,7% din joburi sunt la domiciliu, iar în Finlanda, 12,3%. În România, procentul celor angajați cu in aceasta forma era înainte de pandemie de  doar 0,4%. Interesant este că același procentaj de angajați cu serviciu acasă era și în 2008. Pandemia a schimbat și va schimba în continuare aceste cifre. 

Sursa foto: pexels.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE