Contra sumei de 70 $, in aproape trei luni, poti sa devii ciupercar cu diploma

Prin atestarea Ministerului Muncii, o noua ocupatie a intrat in „nomenclatorul” meseriilor: aceea de ciupercar. Cu 70 de dolari, un profesor doctor „in ciuperci” iti da afacerea la cheie. Ideea de baza a cursului este „sa ne imbogatim din gunoaie”.
Doctor inginer Ioana Tudor, specialista „in ciuperci”, explica afacerea pentru ciupercari foarte simplu: „Faceti bani din gunoaie” pentru ca toata materia prima provine din resturi care mai pot fi folosite.
Pentru un curs de 70 de dolari, in doua luni si jumatate, doamna Ioana ii invata pe cursanti toate trucurile pentru recoltarea a doua tipuri de ciuperci: bureti si ciuperci de balegar, cunoscute la noi ca „champignion”.
In cele 130 de ore de „teorie” si 400 de ore de practica in comuna Hotare din judetul Giurgiu, viitorii ciupercari invata sa faca asa-numitele brichete dintr-un amestec de paie, coceni, ciocalai, talas, rumegus, ipsos si miceliu (samanta ciupercilor). Ioana Tudor spune ca dintr-un kilogram de miceliu se obtin 20-25 kg de champignioane din „bricheta”. Buretii sunt o specie „mai fina”, drept pentru care, pentru a obtine 25-30 de kilograme de ciuperci e nevoie de 2,5-3 kg de miceliu. „Brichetele sunt cel mai simplu de realizat. Se fierb toate ingredientele dupa care se amesteca cu miceliu si se pun intr-un sac de plastic ce trebuie gaurit. Se uda zilnic si se pastreaza la o temperatura constanta de 20-25 de grade si in cateva zile apar primele ciupercute. Dintr-o bricheta ce incape intr-un sac obisnuit se pot obtine circa cinci-sase culturi de cate un kilogram fiecare”, explica Ioana Tudor. Resturile pot fi folosite la hrana vacilor.
In plus, un contabil le explica ciupercarilor care sunt cheltuielile pentru materia prima, de unde sa si-o procure si cum sa-si fixeze pretul pentru a iesi in castig. Iar un avocat le spune cum sa-si infiinteze o firma care are obiect de activitate crescatoria de ciuperci, cum sa faca un contract, de unde sa-si obtina aprobarile necesare si legislatia in domeniu.
Doamna profesor la Institutul Agronomic din Bucuresti spune ca ciupercile cresc oriunde aproape: „in pivnite, garaje, pe balcoane, in gropi sapate in pamant”. Nu sfatuieste pe nimeni sa culeaga ciuperci din padure pentru ca riscul de otravire este extrem de ridicat. Problema cea mai mare este achizitionarea miceliului. „Am ajuns sa cumpar miceliu din Ungaria, pentru ca in Romania exista un singur producator, dar nu este de calitate. Chiar si cu gasirea balegarului am avut probleme. Vorba unui domn, noi nici balegar nu mai producem”, spune amuzata doamna Ioana Tudor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE