COVID-19 nu pare să se transmită prin mâncare sau ambalaje, spune OMS, într-un raport pentru producători. Ce se întâmplă când produsele ajung la raft
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproximativ jumătate din populația planetei este consemnată acasă pentru a încetini răspândirea pandemiei de coronavirus. Totuși, există categorii de angajați care nu pot lucra de acasă, iar unii dintre aceștia sunt lucrătorii din industria alimentară, ale căror servicii sunt esențiale, în această perioadă.
Un nou raport recent publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) oferă un ghid de bune practici și recomandări pentru ca restaurantele și procesatorii alimentari să-și desfășoare activitățile în siguranță.
Noul raport conține și o informație deosebit de controversată, anume că nu există nicio dovadă că noul coronavirus se poate transmite prin mâncare sau ambalaje alimentare. Totuși absența dovezilor nu este neapărat o dovadă în sine, iar în continuare ar trebui să fim foarte precauți.
În primul rând, din ce știe până acum, virusul care cauzează COVID-19 se răspândește în primul rând prin contactul direct de la persoană la persoană și prin contactul direct cu fluidul respiratoriu generat de o persoană infectată când aceasta tușește sau strănută.
Un mod de transmisie secundar este considerat cel prin contactul indirect cu virusul, atunci când atingem o suprafață contaminată, iar apoi ne atingem gura, nasul sau ochii. Poate să fie o strângere de mână cu o persoană infectată sau atingerea unei clanțe de uşă care conține picături minuscule de fluid respiratoriu degajate de o persoană bolnavă.
De exemplu, un studiu citat des în această perioadă a concluzionat că noul coronavirus rămâne viabil până la 72 de ore pe plastic și oțel inoxidabil, până la 4 ore pe cupru, și până la 24 de ore pe carton. Acest studiu a fost făcut în niște condiții extrem de controlate de laborator, iar aplicațiile sale în viața reală ar trebui interpretate cu precauție.
Studiul nu ne spune nimic despre riscul de îmbolnăvire în urma atingerii unor astfel de suprafețe, ci arată doar că încă mai exista coronavirus pe acele suprafețe după ce s-a scurs un anumit interval de timp.
Potrivit raportului OMS, virusurile din familia coronavirus, ca și cele care cauzează în general infecții respiratorii, nu se pot replica în mâncare și au nevoie neapărat de o gazdă umană sau animală pentru a se multiplica.
Autorii raportului declară, de asemenea, că nu există dovezi de îmbolnăviri COVID-19 în urma contactului cu ambalajul alimentar.
Dar această declarație pare să se bată cap în cap cu studiul de mai sus care sugerează că este plauzibil ca o persoană să riște o infecție în urma contactului cu plastic sau carton - cele mai folosite materiale pentru ambalarea alimentelor.
E important de reținut că aceste recomandări se adresează afacerilor din industria alimentară. Când OMS spune că mâncarea și ambalajul în care vine nu poate transmite coronavirusul, se referă expres la marfa din lanțul logistic producător-transportator-retailer.
Cu alte cuvinte, OMS e de părere că există un risc foarte mic de contaminare a alimentelor și ambalajelor cu noul coronavirus în drumul lor spre raft.
Ce se întâmplă însă în magazine e altă discuție. Odată ajuns pe raft, bineînțeles că există riscul ca o persoană infectată care îşi face cumpărăturile în supermarket să împrăștie material viral pe o conservă sau cutie de alimente pe care mai târziu o atingem.
Acest raport nu se adresează consumatorilor. E foarte important să menționăm acest lucru pentru ca oamenii să nu creadă că sunt imuni la infecție dacă interacționează fără grijă cu mâncarea pe o cumpără, mai ales cu cea livrată de un curier la ușă.
Raportul OMS continuă cu o serie de bune practici pentru angajații din sectorul alimentar.
În primul rând, dacă un angajat se simte rău sau are simptome COVID-19 (febră, tuse, dificultăți respiratorii sau oboseală), trebuie să se autoizoleze imediat la domiciliu.
Managerii trebuie să lase instrucțiuni clare în scris și să ofere training personalului despre cum se previne cel mai bine COVID-19 la locul de muncă. Pentru că există multe cazuri asimptomatice, este important ca absolut toți angajații să practice norme stricte de igienă (spalat des pe mâini cu apă și săpun) și să poarte material de protecție.
Igienă bună la locul de muncă unde se procesează alimente trebuie să includă:
- Spălatul des pe mâini cu săpun și apă cel puțin 20 de secunde
- Utilizarea frecventă a dezinfectanților de mâini pe bază de alcool
- Igienă bună respiratorie -- acoperitul nasului și a gurii când se tușește sau strănută, apoi spălat pe mâini.
- Dezinfectarea și curățarea frecventă a suprafețelor de lucru sau punctelor de contact frecvent (clanțe de ușă).
Angajații din domeniul alimentar ar trebui să poarte mănuși dar numai dacă știu să le folosească corespunzător. Mănușile de unică folosință trebuie schimbate des iar mâinile trebuie spălate în momentul în care schimbăm mănușile folosite cu unele noi. Când poartă mănuși, lucrătorii trebuie să evite să-și atingă nasul, gura sau ochii.
Mănușile de unică folosință nu trebuie să substituie spălarea mâinilor. Aceste mănuși se pot contamina la fel ușor ca mâinile goale. Acest lucru trebuie spus foarte clar pentru că utilizarea mănușilor să nu declanșeze un fals sentiment de siguranță care ar putea duce la un spălat pe mâini mai puțin frecvent decât este necesar.
Regulile de distanțare socială ar trebui aplicate și de restaurant sau bucătărie, fiind necesară o distanță de cel puțin un metru între spațiile de lucru ale angajaților. Recomandările OMS includ:
- Poziționarea stațiilor de lucru pe ambele sensuri ale liniei de procesare astfel încât lucrătorii să nu fie îndreptați față în față.
- Oferirea materialelor de protecție, cum ar fi măștile de față, plaselor de păr, mănuși de unică folosință, combinezoane curate, și încălțăminte de unică folosință.
- Mărirea spațiului dintre punctele de lucru, ceea ce ar putea duce la o productivitate mai mică
- Limitarea numărului de lucrători într-un anumit spațiu
- Organizarea lucrătorilor în echipe și grupuri care lucrează în aceleași ture pentru a reduce interacțiunea între toți angajații unei societăți
Dacă un lucrător din industria alimentară este diagnosticat pozitiv COVID-19, toate contactele angajatului infectat trebuie notificate. Asta include orice angajat care a petrecut timp față în față sau a avut contact direct cu persoana confirmată COVID-19. Contactele trebuie să fie carantinizate pentru cel puțin 14 zile de ultima expunere la cazul confirmat.
În privința livrărilor, curierii și șoferii trebuie să folosească regulat dezinfectanți pentru mâini de fiecare dată când se află între comenzi.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
