O boală teribilă lovește tot mai mulți copii din Sibiu: „Dacă nu se vede, nu înseamnă că nu doare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numărul copiilor și adolescenților diagnosticați cu depresie în Sibiu a crescut alarmant în ultimii ani. Dacă în 2021 exista un singur caz la minori, în 2024 statisticile au urcat la 29. În total, județul a înregistrat 448 de cazuri noi, iar specialiștii spun pentru Turnul Sfatului că fenomenul nu mai poate fi ignorat.
Cuprins:
Creștere constantă și semnale de alarmă: „Depresia nu este un moft”
În 2020 au fost, potrivit jurnaliștilor de la Turnul Sfatului, raportate patru cazuri la minori, apoi doar unul în 2021. Apoi a început o creștere alamantă. 10 cazuri în 2022, 6 în 2023 și 29 în 2024. Psihologii și medicii explică evoluția printr-o combinație între o incidență reală mai mare și o atenție sporită a părinților și profesorilor.
Psihologul Răzvan Iliș spune pentru sursa citată că societatea începe să înțeleagă gravitatea problemelor emoționale ale copiilor: „Părinții sunt mai atenți, observă mai repede când ceva nu este în regulă și cer ajutor din timp. Depresia nu este un moft și nici un semn de slăbiciune. Faptul că nu se vede nu înseamnă că nu doare”.
Iar mediul online este, poate, cel mai periculos factor: „Adolescenții trăiesc într-o permanentă comparație. Afectează imaginea de sine și poate scădea stima de sine”, explică Iliș.
Medicul psihiatru: „Un progres important că cer ajutor”
Psihiatrul pediatric Iulia Corlaciu confirmă pentru Turnul Sfatului că familiile solicită evaluări mai repede, un pas esențial pentru recuperare.
„Problemele emoționale la vârste mici au fost mult timp minimalizate. Depresia nu este un semn de slăbiciune, ci rezultatul unei interacțiuni între biologie și context”, spune Corlaciu.
Ea spune că presiunea școlară, programul încărcat, lipsa somnului și comparațiile din mediul online sunt factori frecvenți.
Ce este depresia și cum afectează copiii și adolescenții din România
Depresia este o tulburare mintală în care persoanele pot ajunge să se simtă excesiv de obosite, triste, fără speranță, uneori vinovate, pierzând interesul pentru ce le plăcea înainte, dar și să aibă probleme cu somnul, concentrarea, relațiile sociale sau școala.
Conform unui raport recent al UNICEF Romania privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, tulburările emoționale, inclusiv depresia, se numără printre principalele cauze de boală și de disfuncționalitate în rândul tinerilor.
Un alt studiu publicat de Salvați Copiii în 2025 arată că, anul acesta, peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții din România care au apelat la consiliere psihologică prezentau probleme grave de sănătate mintală, uneori până la tentative de suicid.
Depresia este o boală reală, cu consecințe majore dacă nu este tratată din timp.
Profesorii, familia și medicii, prima linie în lupta cu depresia
Cadrele didactice sunt adesea primele care observă schimbările: scăderea motivației, izolarea, iritabilitatea: „O colaborare între școală, familie și specialiști crește semnificativ șansele de recuperare”, spune medicul.
Pentru multe cazuri, psihoterapia este suficientă. În formele severe însă, tratamentul medicamentos susține terapia.
„Medicația reduce simptomele și permite copilului să se implice activ în terapie”, explică dr. Corlaciu.
Specialiștii atrag atenția că depresia afectează întreaga familie și că sprijinul oferit la timp face diferența. Lipsa centrelor specializate și a programelor de prevenție rămâne o problemă serioasă în România, mai ales că depresia la copii nu este un capriciu. Este o boală reală, iar primul pas spre vindecare apare atunci când un adult observă o schimbare și cere ajutor.
