Directorul PRIMER explică ce se va întâmpla pe piața medicamentelor, dacă euro continuă să crească: „Fabricăm puțin și importăm mult”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Piața medicamentelor din România ar putea fi afectată semnificativ de o eventuală creștere puternică a cursului euro-leu, potrivit unui avertisment lansat de Dragoș Damian, directorul Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), potrivit News.ro.
Cuprins:
Prețurile medicamentelor esențiale pot crește din cauza deprecierii leului
Într-un interviu recent, Damian a explicat mecanismele care guvernează prețurile medicamentelor și potențialele consecințe ale fluctuațiilor valutare.
În primul rând, Damian a subliniat importanța de a nu crea panică în rândul pacienților, clarificând că există două categorii principale de medicamente disponibile în farmacii: cele eliberate pe bază de prescripție medicală și cele fără prescripție (OTC).
Pentru medicamentele cu prescripție, prețurile sunt reglementate de Ministerul Sănătății și nu pot fi majorate imediat. Ajustările se fac anual, în funcție de cursul euro.
„Dacă acum are loc o modificare a cursului euro-leu, să zicem cu 5%, atunci producătorii pot să scumpească medicamentele cu 5%, dar la începutul anului 2026”, a explicat Damian.
În cazul unei creșteri mai accentuate a cursului, producătorii negociază cu Ministerul Sănătății pentru a ajunge la un compromis. Totuși, Damian a asigurat că pacienții nu vor plăti mai mult din buzunar pentru medicamentele compensate sau gratuite, deoarece statul își asumă această creștere de preț.
Pentru medicamentele OTC, prețurile sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă, putând suferi modificări în orice moment. Cu toate acestea, Damian a menționat că în ultimii 5 ani, în ciuda inflației ridicate, prețurile acestor produse au crescut cu maximum 50%, gradual.
Riscuri potențiale în cazul unei creșteri semnificative a cursului euro
Damian a avertizat că o creștere substanțială a cursului euro ar putea determina unii producători să renunțe la fabricarea anumitor medicamente, în special cele ieftine, care devin nerentabile.
El a citat exemplul Ungariei, unde o devalorizare puternică a forintului a dus la retragerea unor produse de pe piață.
„Dacă luăm un caz excepţional, rău, în care cursul euro sare de 15 - 20%, atunci producătorii, acea pierdere trebuie să şi-o asume, dacă pot să şi-o asume, dacă nu, produsul devine nerentabil şi atunci producătorul trebuie să spună: Noi trebuie să-l scoatem din fabricaţie, nu putem să-l mai fabricăm la acest curs”, a explicat Damian.
Toți producătorii sunt afectați de fluctuațiile euro-leu, deoarece majoritatea materiilor prime și materialelor sunt importate și plătite în euro.
„Să luăm un exemplu. Noi avem acum o creştere de euro de 2%-3%, s-a mai liniştit din ce se vede, dacă un medicament costă 10 lei, el va costa, dacă se face o corecţie leu-euro, 10 lei şi 20 de bani, adică nu vorbim despre o creştere dramatică. Dar dacă cursul creşte 10-20%, atunci acel medicament va costa 11 lei sau 12 lei şi este un impact pentru pacientul care trebuie să dea mai mulţi bani din buzunar”, a mai explicat Damian.
Provocări pentru piața farmaceutică în 2025
Damian a evidențiat câteva probleme majore cu care se confruntă industria farmaceutică din România:
- Întârzieri în introducerea medicamentelor inovative pe lista de compensate sau gratuite.
- Taxa clawback, care afectează în special producătorii de medicamente generice. Această taxă, introdusă în 2009, obligă producătorii să returneze o parte din sumele încasate pentru medicamentele decontate de stat.
- Dependența ridicată de importuri. Damian a subliniat că doar 20% din medicamentele consumate în România sunt fabricate local, ceea ce face țara vulnerabilă în cazul unor crize sau situații de forță majoră.
- Lanțuri de aprovizionare fragile. Majoritatea substanțelor active și a materialelor necesare provin din China și India, ceea ce creează riscuri suplimentare în aprovizionare.
„Problema cea mai mare în România este una şi aceeaşi: fabricăm foarte puţine medicamente în ţară, maximum 20% din medicamente sunt fabricate în ţară şi România este mult mai dependentă de importurile de medicamente, inclusiv cele generice, care ar putea fi fabricate în ţară, este mult mai dependentă de importurile de medicamente decât foarte multe dintre ţările din jurul nostru”, a mai explicat Damian.
Soluții și perspective
Pentru a aborda aceste provocări, Damian a menționat câteva inițiative și posibile soluții:
- Crearea unei liste de medicamente esențiale la nivel național, pentru care se permite un alt mod de calcul al prețului.
- Necesitatea ca România să ia decizii mai rapide și mai independente, fără a aștepta întotdeauna direcțiile Uniunii Europene.
- Combaterea fenomenului de export paralel, care poate duce la lipsa unor medicamente importante pe piața locală.
- Încurajarea producției locale de medicamente și substanțe active.
„Cred că România aşteaptă uneori prea mult ca Uniunea Europeană să ia decizii. Poate că este mai convenabil aşa, să ia alţii deciziile şi, dacă se întâmplă ceva, alţii să fie responsabili. Aşteptăm prea mult ca UE să ia deciziile şi nu le luăm noi, pentru că e responsabilitatea noastră la urma urmei”, a mai declarat Dragoș Damian.
Panda55 14.05.2025, 20:43
Absurd. Preturile au crescut de 2 ani și jumătate. Euro a rămas în urmă. Vorbim de o normalizare, nu o devalorizare. Deja este recunoscuta public supraaprecierea leului. Asta e un zvon de la importatorii de medicamente care pierd bani din diferență. Aduc medicamente de afara, vând aici și cumpără euro ieftin sa o facă iar. Asta e schema. Lanțurile de farmacii trebuiesc interzise. Au ajuns magazine de bomboane cu campanii de cărucioare și dacii.