CTP răbufnește după ce șefa CSM a spus că magistrații sunt unici și că o pensie de 11.000 de lei e mică: „Viespi radioactive”

CTP reacționează dur la declarațiile șefei CSM

Într-o postare publică, intitulată „Dreptu-i drept, da cinstea-i pe bani”, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a ironizat dur declarațiile șefei Consiliului Superior al Magistraturii.

„Șefa CSM, Elena Costache, declară că o pensie de 11.309 lei, cu ieșire la 65 de ani, pentru un magistrat, i se pare puțin. Că magistrații sunt unici, nu pot fi puși pe picior de egalitate cu celelalte categorii de oameni care muncesc. Că încrederea la piciorul broaștei de care se bucură dna Justiția printre cetățeni e fiindcă lumea o vorbește de rău”.

„Și ține să confirme ce scriam în articolul precedent, și anume că independența în democrație, în viziunea CSM, înseamnă să primești căpițe de bani de la stat. Pe scurt, că cinstea e pe bani grei”, adaugă jurnalistul.

CTP propune o lege radicală: „Pușcărie pe viață pentru magistrații corupți”

Revoltat de retorica „supremației profesionale” invocată de președinta CSM, CTP a venit cu o propunere:

„Aș avea și eu o propunere: dacă magistrații sunt o asemenea clasă/rasă unică, superioară tuturor, atunci să se legifereze, pe măsură, că un magistrat dovedit corupt face automat pușcărie pe viață, fără posibilitatea de eliberare condiționată și i se confiscă întreaga avere. Dar cred că nici asta n-o să-i sperie, căci tot gașca șefei Costache hotărăște cine e corupt și cine nu…”.

„Și, în fine, ca să-mi fac meseria de vorbitor de rău la adresa Justiției: am citit o știre despre un cuib de viespi radioactive descoperit în Carolina de Sud. Văzând-o și auzind-o pe șefa Costache, constat că există și în România”.

Declarațiile șefei CSM: „Din toate punctele de vedere suntem unici”

Scandalul a pornit de la o declarație făcută de Elena Costache, care și-a exprimat opoziția față de reforma pensiilor speciale propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

„Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani”, a spus președinta CSM.

„Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt. (…) Nu putem să punem egal între magistrați și celelalte categorii sociale”.

Șefa CSM: Independența „ține de bani”

Elena Costache a susținut că independența financiară este esențială pentru asigurarea unui act de justiție corect:

„Bineînțeles că ține de bani și nu o spun eu, o spun legile, o spune statutul nostru, o spun organismele internaționale (…). Îți creează independență financiară. Elimină posibilitatea oricărei tentative de corupere a magistraților”.

Ea a mai afirmat că nivelul de trai al magistraților este „mediu”, deși salariile pot ajunge și la 20.000 de lei net lunar, iar pensiile, chiar reduse la 70%, rămân printre cele mai mari din sistemul public:

„Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu”.

Șefa CSM amenință cu CCR

Președinta CSM a avertizat că, în cazul în care Guvernul va merge mai departe cu reforma, instituția pe care o conduce ar putea contesta pachetul la Curtea Constituțională a României: „Dacă se insistă”.

Și această declarație a fost taxată de CTP:

„Și amenință: „Dacă se insistă… CCR poate deveni o soluție” – ceea ce arată că șefa Costache e cât se poate de sigură că CCR, altă hazna fără fund pentru bani de la buget, le va face dreptate”.

Reforma pensiilor speciale, o condiție pentru fondurile PNRR

Reacțiile vehemente ale președintei CSM vin pe fondul proiectului guvernamental de reformare a pensiilor speciale, parte a angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Măsurile propuse includ:

• Creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani
• Plafonarea pensiei la maximum 70% din salariul net
• Calcularea pensiei în regim contributiv (65% din media ultimelor venituri brute)

Măsurile fiscale fac parte din Pachetul doi și sunt esențiale pentru accesarea fondurilor UE prin PNRR, dar întâmpină opoziția fermă a CSM, care avertizează asupra riscului de destabilizare a justiției și discriminare între generații.

Încrederea în Justiție

Potrivit EU Justice Scoreboard 2025, 44% dintre români mai au încredere în sistemul judiciar. Elena Costache pune această imagine negativă pe seama campaniilor electorale:

„Toată această imagine publică care ni s-a creat este rezultatul unor ani de denigrare (…) în momentele de campanie electorală a atins cote fulminante”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro