Cum a câștigat comuna Gornet lupta în instanță cu Raed Arafat. Motivarea judecătorilor

Motivarea instanței arată că DSP Prahova nu a făcut o ”analiză amănunțită” a riscului de răspândire a bolii în zonă, ci a prezentat ”afirmații neargumentate”.

Comuna prahoveană Gornet, băgată în carantină pe 22 iulie, după ce 15 persoane din localitate au fost infectate cu COVID, a câștigat în instanță litigiul cu Departamentul pentru Situații de Urgență condus de Raed Arafat, obținând anularea restricțiilor.

Magistrații Curții de Apel București, care au dat dreptate comunei Gornet,au explicat care au fost motivele pentru care au anulat ordinul semnat de Raed Arafat.

Magistrații susțin că „evaluarea efectuată anterior instituirii carantinei zonale trebuie să constate că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, inclusiv prin măsurile adoptate la nivel individual”.

Magistrații au considerat ”relevante” reclamațiile comunei Gornet, care a afirmat că, în momentul în care a fost instituită carantina, 3 dintre cei 15 bolnavi luați în calcul la stabilirea ratei de infectare aveau rezultatul negativ pentru SARS-CoV-2 „chiar anterior datei și orei de instituire a măsurii de carantinare, proba fiind recoltată încă din data de 20.07.2020”.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

DSP Prahova nu a făcut această analiză. Magistrații constată și că Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a avizat doar formal, cu semnătură și ștampilă, concluziile DSP Prahova, ”fără nicio dezvoltare a motivelor avute în vedere, în ciuda caracterului generic și succint al argumentelor DSP Prahova”.

Cât despre Departamentul pentru Situații de Urgență, judecătorii constată că a emis ordinul de carantină fără a cere refacerea evaluării de risc.

Judecătorii au explicat și de ce au respins solicitarea comunei Gornet privind acordarea daunelor morale și materiale în cuantum de 4 milioane de euro.

Curtea de Apel București a considerat că prejudiciile pretins suferite de localnici ”sunt de natură individuală, cu caracter personal și nu se înscriu în repararea prejudiciilor colective”.

În plus, reclamanta nu este persoana prejudiciată și nici nu a adus probe care să demonstreze că ar fi suferit vreun prejudiciu, mai susțin judecătorii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro