Cum se putea omori Erbasu

elemente noi, dar mai ales dupa ce accesul ne-a fost permis cu ocazia experimentului judiciar si am putut fotografia sau filma portiuni importante din casa, ne putem imagina si un scenariu al sinuciderii, varianta catre care inclina anchetatorii. (Simona Ionescu) Ca si in "varianta crimei", si in ipoteza sinuciderii trebuie cautata motivatia mortii victimei. Foarte multi din apropiatii lui Mihail Erbasu au declarat ca celebrul constructor avea o stare depresiva in ultima perioada, parea preocupat de ceva. Problema legata de lipsa unei mari sume de bani cash era, de asemenea, cunoscuta, ca si imposibilitatea de a o gasi. Pe de alta parte, au existat voci din apropierea familiei Erbasu care sustin ca intre tata si fiul cel mic, Alexandru, era o stare tensionata. Acestea sunt suficiente elemente care sa-l determine pe un om cu o predispozitie spre sinucidere (dupa cum interpreteaza psihiatrii faptul ca o sora a lui Erbasu s-a aruncat de la etaj) sa-si doreasca sa incheie socotelile cu viata. Probabil ca in acea scrisoare de adio, declarata distrusa de sotie, se afla mobilul gestului de autosuprimare. Citandu-i din nou pe psihiatri, episodul depresiv se declanseaza brusc la indivizi care pana cu putin timp inainte s-au comportat normal, ba chiar au fost joviali. Probabil ca asa s-a petrecut si cu Mihail Erbasu in noaptea de 20 spre 21 iunie, singur fiind la vila sa de la Snagov. A incercat sa se odihneasca dupa o zi agitata ca aceea a alegerilor, cand a aflat ca primarii unor sectoare ale Capitalei cu care avea relatii de afaceri au fost schimbati din functii. Dupa putin timp, se ridica din pat framantat de ganduri si se asaza la masa de scris. Timp de mai multe ore asterne pe hartie nemultumirile legate de familie, de profesie, de oamenii mari si de "dusmanii care m-au determinat sa fac acest gest". Cu siguranta da si nume, cu siguranta reproseaza unui (unor) membru(i) al (ai) familiei anumite conduite. Numai asa se explica ascunderea de catre sotie a unei parti din scrisoarea de adio de ochii anchetatorilor. Mergand mai departe cu scenariul, Mihail Erbasu termina scrisoarea, o asaza pe masa din sufragerie alaturi de pix, acte, cheile de la masina si de la casa si incepe sa-si puna in aplicare planul catre moarte. isi uita, insa, in buzunar telefonul mobil. Intai intra in baie, se barbiereste si isi aranjeaza tinuta, preocupare fireasca, spun specialistii, la un sinucigas intelectual. in acele momente probabil ca zareste halatul de baie si ii ia cordonul pentru a improviza latul spanzuratorii. Iese din baie, ia lumanarea cu suport din sufragerie, fiindca vrea sa moara cu lumanarea aprinsa. Era crestin practicant si casatorit de o viata cu fiica unui preot. Ia si cutitul, nu se stie din ce motiv. Poate ca a gandit ca ar putea sa se razgandeasca? De aici incolo, actiunea va fi ilogica la un om aflat in criza depresiva, dupa cum sustin psihiatrii. Erbasu coboara cu liftul in subsol, isi face lat din cordon, il leaga de o teava de alimentare cu apa si de consolele care o sustin din tavan, dar, pentru siguranta, dubleaza cordonul si de cravata pe care o avea la gat. in locul scaunelului trage o cutie de carton plina cu carti. Urmeaza lasarea in streang, dar cordonul cedeaza deasupra capului si Erbasu, cu greutatea lui de circa 120 kg, se prabu- seste spre caloriferul din apropiere. in cadere se loveste cu capul de o cutie metalica, plina cu vopsea. Aici se produce rana de la nas. Degetele de la mana dreapta e posibil sa se fi comprimat in orificiile de deasupra caloriferului fie in incercarea de a lua cutitul de acolo pentru a-si taia latul de la gat, fie in incercarea de a se scula de jos dupa cadere. E o explicatie plauzibila pentru degetele vinete descoperite de legisti, deoarece buricele lor intra in acea parte superioara a caloriferului, iar nevatamarea inelarului e posibila pe o suprafata plana! Ca sa scape de lat, Erbasu baga lama cutitului si trage de jos in sus. Se produce taietura de pe obrazul drept, soldata cu o sangerare abundenta, datorata vascularizarii acestei zone, dupa cum a afirmat profesorul legist Vladimir Belis. Tot dansul a explicat ca timpul scurt de spanzurare nu a condus la comprimarea suficienta a pielii si de aceea n-au ramas semne pe gat. Posibil si ca latul sa fi fost in spate dublat de cravata si latimea ei sa nu lase urma. Tentativa nereusita, dar mai ales vederea sangelui probabil sa-l fi indarjit si mai tare pe Erbasu ca sa incheie socotelile cu viata. isi acopera rana sangeranda de pe obraz cu palma dreapta si urca in lift, decis sa faca acelasi gest pe care l-a facut si sora sa, in 1996, cand s-a aruncat de la balcon. Hotararea lui era definitiva: se vedea mutilat, cu rani peste tot, haituit de "mafie" si umilit peste masura. Urca de la subsol in lift si manjeste cu sange butoanele, surescitat sa ajunga sus. La etajul 1 urca scarile spre terasa, tinandu-se de obraz cu aceeasi mana dreapta, pentru a opri sangerarea. Cand ajunge sus nu deschide prima usa deoarece erau trase perdelele, iar firul lor era dupa cea de-a doua usa de acces. Rasuceste firul perdelei cu degetele de la mana stanga fiindca cele de la dreapta il dor. Cand deschide usa terasei o face, insa, firesc, cu mana dreapta, cea murdara de sangele de pe fata. Saltul in gol s-a facut, probabil, brusc, imediat dupa ce a iesit pe terasa, barbatul apucandu-se cu mainile de balustrada ca sa se salte pe portiunea inalta de 30 cm de la buza balconului. Daca experimentul judiciar este corect, Mihail Erbasu si-a dat drumul cu capul inainte, a lovit peretele casei cu fruntea si a cazut in piscina in picioare, apoi in genunchi, prabusindu-se cu fata in jos.