Te urmăresc, analizează și știu unde mergi. Cum transformă inteligența artificială camerele de trafic într-o rețea de supraveghere în masă, în SUA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Camerele de trafic par ceva banal. Le vedem zilnic pe stâlpi, la intersecții sau pe autostrăzi și, de cele mai multe ori, nici nu le mai băgăm în seamă. Dar în Statele Unite ale Americii, aceste dispozitive s-au transformat în ceva mult mai puternic decât par la prima vedere, scrie publicația The Conversation. Cu ajutorul inteligenței artificiale, ele nu doar filmează, ci urmăresc și stochează date. Iar specialiștii avertizează că problema nu este doar tehnologia, ci faptul că nu există o lege națională care să limiteze clar cum sunt folosite aceste informații.
Cuprins:
- Urmăresc, analizează și știu exact unde mergi
- Inteligența artificială și limita de siguranță a omului
- Promit mai multă siguranță
- O rețea de urmărire aproape invizibilă
- De la ajutor în trafic la supravegherea vieții de zi cu zi
- Cine controlează, de fapt, aceste informații
- O tehnologie utilă, dar periculoasă
Urmăresc, analizează și știu exact unde mergi
Inițial, aceste sisteme au fost gândite simplu. Rolul lor era să citească numerele de înmatriculare ale mașinilor și să ajute la identificarea vehiculelor suspecte. Între timp însă, tehnologia a evoluat enorm.
Camerele moderne nu doar înregistrează plăcuțele de înmatriculare, ci fotografiază mașinile, notează ora exactă și locul și stochează toate aceste date. Ele urmăresc, analizează și construiesc baze uriașe de date despre fiecare deplasare. Cu ajutorul inteligenței artificiale, informațiile sunt organizate într-o bază uriașă, unde orice traseu poate fi reconstruit în câteva secunde.
Inteligența artificială și limita de siguranță a omului
Schimbarea majoră vine din integrarea AI. Sistemele actuale pot identifica rapid un vehicul, îl pot corela cu alte baze de date și pot trimite alerte instant către poliție.
Un exemplu oferit de sursa citată este compania Flock Safety, care folosește camere cu infraroșu și algoritmi pentru a detecta vehicule și a alerta autoritățile în timp real. Practic, dacă o mașină apare într-o bază de date a poliției, ea poate fi găsită imediat oriunde apare.
Promit mai multă siguranță
La prima vedere, totul pare logic. Mai multe informații înseamnă că infractorii pot fi prinși mai repede, iar poliția poate interveni mai eficient. În unele cazuri, aceste sisteme chiar ajută, mai ales în rezolvarea furturilor de mașini. Dar aici apare o problemă importantă.
Studiile existente arată că aceste sisteme nu reduc semnificativ infracțiunile violente. Cu alte cuvinte, nu există dovezi clare că orașele devin mai sigure datorită acestor camere.
În schimb, ele colectează cantități uriașe de date despre oameni. Iar costurile sunt foarte mari. Unele orașe au plătit milioane de dolari pentru implementarea acestor sisteme, fără rezultate clare pe măsură.
O rețea de urmărire aproape invizibilă
Adevărata problemă nu este însă eficiența, ci amploarea. Toate aceste camere, conectate prin inteligență artificială, creează o rețea capabilă să urmărească mișcările oamenilor aproape în timp real. Practic, traseul unei persoane poate fi refăcut doar din datele colectate de la mașină.
În lipsa unor reguli clare, aceste informații pot fi stocate, partajate sau folosite în alte scopuri, fără ca oamenii să știe.
American Civil Liberties Union a atras atenția încă din 2013 că aceste sisteme pot înregistra mișcările oamenilor la scară largă, iar Electronic Frontier Foundation le-a descris ca fiind „supraveghere la nivelul străzii”.
De la ajutor în trafic la supravegherea vieții de zi cu zi
Criticii spun că aceste sisteme nu mai sunt folosite doar pentru trafic sau pentru prinderea infractorilor. Există deja situații în care datele au fost folosite pentru monitorizarea protestelor sau pentru urmărirea unor comunități.
După decizia Roe v. Wade, au apărut temeri că aceste sisteme pot fi folosite inclusiv pentru a urmări persoane care călătoresc în scopuri medicale sensibile. În unele cazuri, astfel de date au fost deja folosite în anchete.
Cine controlează, de fapt, aceste informații
Oficial, autoritățile locale decid cum sunt folosite datele. Companiile spun că ele doar furnizează tehnologia dar, în realitate, lucrurile sunt mai complicate. Unele rapoarte arată că datele sunt partajate mai mult decât cred autoritățile și că nu există întotdeauna transparență totală.
Spre deosebire de Europa, unde există reguli stricte privind protecția datelor, în SUA nu există o lege federală puternică în acest domeniu. Asta înseamnă că nu există limite clare privind colectarea, stocarea sau folosirea datelor. Iar acest vid legislativ este considerat de experți cel mai mare risc.
O tehnologie utilă, dar periculoasă
Specialiștii vorbesc despre „tehnosoluționism”, ideea că tehnologia poate rezolva orice problemă. Dar realitatea arată că, fără reguli clare, tehnologia poate crea probleme noi.
În cazul camerelor inteligente, un sistem creat pentru trafic poate deveni o rețea de supraveghere în masă. În SUA au apărut deja inițiative care încearcă să limiteze aceste sisteme. Una dintre ele este DeFlock, care documentează unde sunt instalate camerele și ajută comunitățile să se opună.
În paralel, unele state încearcă să adopte legi care să limiteze utilizarea acestor date și să protejeze drepturile cetățenilor pentru ca ele să nu devină o hartă completă a vieții de zi cu zi.
