VIDEO. 4 martie 1977, ora 21:22. Noaptea pe care România nu o va uita niciodată. Cifre seci și povești tragice: „Părinții mei au murit îmbrățișați”

Era o noapte de primăvară. Ora 21:22. România a fost zguduită de cel mai puternic cutremur, iar Bucureștiul a avut cel mai mult de suferit. Cutremurul a făcut prăpăd și în alte orașe ale României.

Cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Seismul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în Nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg.

 „Telejurnalul adună în fața ecranelor milioane de privitori. Ediția acestei zile începe cu o suită de imagini sosite din Africa, prezentând momente ale vizitei oficiale pe care președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o efectuează în mai multe țări de pe continentul negru. Se transmit știri, comentarii, privind călătoria în Nigeria, care încheie noul periplu african”, se arată în cartea „Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur”, scrisă de Aristide Buhoiu.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Ceaușescu era în Nigeria

La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu se afla în vizită oficială în Nigeria. 

„Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicații nu au funcționat câteva ore. Inițial, știrile au fost confuze și se credea că pierderile sunt mult mai mari. Sosit în țară în dimineața zilei de 5 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a participat la ședința Comitetului Politic Executiv în care s-a analizat situația și s-au stabilit măsurile ce trebuie luate pentru salvarea vieților oamenilor prinși sub dărâmături, ajutorarea sinistraților și înlăturarea efectelor cutremurului”, notează cei de la Arhivele Naționale ale României.

Peste 1.500 de morți

Bilanțul victimelor a fost impresionant. S-au înregistrat 1.578 de morți, din care 1.424 în București, adică 90 la sută din total. Numărul persoanelor accidentate la aceeași dată a fost de 11.321, din care 7.598 în Capitală.

Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenția France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forță echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima

România Liberă, din 8 martie 1977

Bilanțul cutremurului din 1977:

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

• majoritatea deceselor din București au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri 
• 23 de județe grav afectate, dintr-un total de 40;
• pagube economice totale ce au depășit 2 miliarde de dolari. 70% din pagubele economice au fost în București;
• 32.900 de locuințe au fost grav avariate, iar 182.000 au avut probleme;
• 200.000 de oameni direct afectați, 350.00 de familii rămânând fără adăpost;
• 11 clădiri de spital ce au devenit nefuncționale, 9 fiind în București;
• 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice avariate;
• centrala termoelectrică București Vest a fost la un pas de explozie, datorită prăbușirii unui plafon peste agregate și izbucnirii unui incendiu care amenința rezervoarele de hidrogen și ulei;

Cascadorii lui Nicolaescu au căutat supraviețuitori

În timpul cutremurului, blocurile „Scala”, „Dunărea”, „Nestor” „Continental” s-au prăbușit și mii de persoane au fost prinse sub dărâmături. Salvarea lor s-a făcut cu ajutorul militarilor, dar și cu ajutorul lui Sergiu Nicolaescu care adunase toți oamenii cu care lucra, în mare parte cascadorii de la Buftea.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

„Au izbucnit incendii și s-a oprit temporar aprovizionarea cu gaz. Oamenii din spitale au fost evacuați pentru a putea fi internați cei accidentați. Persoanele din blocurile avariate au fost evacuate. Ulterior, acestea au fost cazate în blocurile a căror construcție se finalizase fără a fi date în folosință sau în căminele studențești”, mai scriu cei de la ANR. 

Viu sub dărâmături în brațele bunicii moarte

Actorul Nae Alexandru avea doar 40 de zile în momentul producerii cutremurului, acesta fiind născut pe 23 ianuarie 1977. A fost găsit de militari, sub dărâmăturile blocului de la Barul Continental în care locuia. Și nu imediat, ci la două zile. 

Era în brațele bunicii sale, care a reușit să-l protejeze, dar care, din păcate, n-a supraviețuit! Lângă el și bunica lui se afla mama. Avea doar 25 de ani, dar și-a pierdut și ea viața.

Doina Badea a murit în lift

La câteva blocuri de Nae Alexandru, salvatorii au găsit-o și pe cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea. Supranumită „Edith Piaf a României”, Doina avea 37 de ani, iar cutremurul a prins-o în lift. Alături de ea au murit și cei doi copii ai acesteia, dar și soțul. 

Toma Caragiu, găsit după șase zile

În blocul vecin de Doina, Toma Caragiu era pe holul scării împreună cu bunul lui prieten, regizorul Alexandru Bocăneţ. Marele actor a fost descoperit sub dărâmături după șase zile, dar din păcate nu mai era în viață. La fel și Bocăneț, fostul soț al cunoscutului designer Doina Levintza. 

„Am intrat pe geam la Toma, în apartament. Pe masă se aflau 4 pahare de whisky şi apă minerală. Am strigat după el, dar nu am primit niciun răspuns. A durat 6 zile și 6 nopți până a fost dezgropat”, povestea regretatul Ion Caramitru.

„Părinții mei au murit îmbrățișați”

Adrian Stoica, fostul președinte al Federației Române de Gimnastică, trăiește momente grele pe 4 martie. E ziua în care cutremurul i-a decimat familia: mama Livia și tatăl Valentin. 

„Părinții mei s-au tot mutat prin București până s-au fixat la adresa Lipscani 102. Era o clădire impunătoare, veche, cu ziduri groase de 50 de centimetri. Eu stăteam la etajul 3, într-un bloc de 4 etaje din Drumul Taberei. I-am recunoscut repede. I-am găsit îmbrățișați! I-am găsit după 6 zile. Părinții meu au fost medici”, spunea Stoica pentru Libertatea.

Era spectacol la TNB

Daniel Diaconescu, fost boxer al Rapidului, se afla împreună cu soția la Teatrul Național. Primul act al „Comediei de modă veche” se încheiase și lumea se plimba în foaier. Clinchetul uriașului candelabru de cristal s-a transformat în zbucium nebun al lămpilor, într-un incredibil tangaj al celor două tone de cristal. 

Haine de blană, paltoane, toate au fost uitate la garderobă, publicul răbufnind în stradă, în acea unanimă și deopotrivă unică dorință de a vedea mai repede cerul liber deasupra capului. În fața ochilor apărând sinistrul spectacol al blocului „Dunărea”, dărâmat, al oamenilor care se târau printre ruine, al urletelor înălțate dintre dărâmături.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro