De ce bărbații sunt mai afectați de coronavirus decât femeile
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consumul de tutun, reticența de a solicita îngrijiri medicale adecvate și în timp util, precum și frecvența cu care ne spălăm pe mâini joacă un rol esențial acum, în barierele pe care le putem pune între noi și virus, arată Sharon Moalem, om de știință și medic, pentru The New York Times. Dar la mijloc mai e și genetica.
Cuprins:
Încă este devreme, dar în aproape fiecare țară pentru care avem numere, pare că mai mulți bărbați decât femei mor din cauza coronavirusului, notează The New York Times.
De ce acest lucru nu este o anomalie? “Când vine vorba de supraviețuire, bărbații sunt sexul mai slab”, scrie medicul Sharon Moalem.
Majoritatea încercărilor de a explica această discrepanță s-au concentrat în primul rând pe comportament, unele dintre ele fiind aproape sigur valabile.
Un fapt științific nedeclarat: când vine vorba de supraviețuire, bărbații sunt sexul mai slab
Însă mai putem observa ceva. Avantajul biologic înnăscut este aparent la fiecare vârstă și etapă a vieții umane: fetițele au cele mai multe șanse să ajungă la vârsta de un an; 80% din totalul centenarilor sunt astăzi femei; 95% dintre cei care ating vârsta formidabilă de 110 ani sunt femei.
În timp ce, în medie, bărbații au, în mod genetic, mai multă masă musculară și înălțime mai mare, atunci când vine vorba de supraviețuire în fața greutăților fizice întâmpinate de la naștere până la sfârșitul vieții, femeile sunt aproape întotdeauna superioare bărbaților, din punct de vedere genetic, notează The New York Times.
Ce se află în spatele acestei superiorități genetice pe care o au femeile? Totul începe de la nivelul cromozomial.
Pentru a trece în revistă diferențele cromozomiale de bază tipice între sexe, trebuie să ne amintim că celulele femelelor genetice au doi cromozomi X - unul de la mamele lor și unul de la tații lor - în timp ce celulele masculine genetic au doar un singur cromozom X, de la mamele lor și un cromozom Y.
Acest lucru este crucial, deoarece cromozomii X vin la îndemână pentru funcții vitale precum construirea și menținerea creierului uman și a sistemului imunitar. Și biologii au înțeles de multă vreme că cromozomii XX le oferă femeilor un avantaj în unele arii: utilizarea unui X de rezervă în cazul în care celălalt este oarecum defect, motivul pentru care femeile sunt mai puțin sensibile la tulburări precum orbirea, de exemplu, notează Moalem.
Concluzia, spune The New York Times, este că atunci când este vine vorba despre tratarea traumatismelor - fie că evită o malformație congenitală gravă, un posibil handicap sau combate o infecție - femeile au opțiuni genetice și bărbații nu.
Tot cromozomii noștri sunt cei care determină în mare măsură hormonii noștri sexuali: nivelurile mai mari de testosteron par să suprime sistemul imunitar, iar invers, s-a descoperit că estrogenii stimulează un răspuns imunologic mai viguros, mai notează The New York Times.
Femeile sunt mai predispuse la boli autoimune
Costul pe care femeile pare că trebuie să îl plătească pentru că au un sistem imunitar mai agresiv, unul care este mai bun în combaterea atât a celulelor maligne, cât și a invadării microbilor, este faptul că este mai predispus la boli autoimune, spune Moalem.
Sistemele imunitare ale femelelor genetice sunt mult mai susceptibile să se atace, ceea ce apare în condiții precum artrita reumatoidă, scleroza multiplă, tiroidita autoimună, sindromul Sjögren și Lupus.
Progresul în înțelegerea și abordarea acestor diferențe biologice între sexe în practica medicinii clinice a fost lent, mai notează Moalem.
În urmă cu aproape 20 de ani, Institutul de Medicină al Academiei Naționale de Științe a publicat un raport care susținea următoarele: “A fi bărbat sau femeie este o importantă variabilă fundamentală care ar trebui luată în considerare”.
Și totuși, două decenii mai târziu, s-au înregistrat puține progrese tangibile care s-au transformat în modul în care practicăm medicina.
“Acum trebuie să împingem dincolo de simpla analiză a acestei variabile, spre a înțelege puterea biologică reală pe care o deține în mod natural fiecare organism genetic cu doi cromozomi XX și modul în care cele cu cromozomi XY diferă în această privință. Viitorul medicinei depinde de asta”, încheie Moalem.
