De ce vrea Vladimir Putin acum discuții directe cu Ucraina? Explicațiile specialiștilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Întâlnirea propusă de președintele Vladimir Putin între negociatorii ruși și ucraineni, joi, la Istanbul, ar putea marca primele discuții directe între cele două părți de la începutul invaziei rusești la scară largă, relatează The Moscow Times.
Cuprins:
Ostilitățile nu vor înceta, afirmă Ucraina
Ucraina a avertizat că refuzul lui Putin de a se întâlni cu omologul său Volodimir Zelenski în Turcia ar semnala că Moscova nu are intenția reală de a înceta ostilitățile.
Kremlinul a refuzat să spună pe cine va trimite în Turcia, după ce Putin a propus negocieri într-o declarație făcută în weekend, dar a afirmat că Moscova „continuă să se pregătească pentru discuții”.
În timp ce Putin a insistat că Moscova „nu a refuzat niciodată dialogul cu partea ucraineană”, experții avertizează că interesul său reînnoit pentru diplomație ar putea fi mai degrabă o încercare de a influența percepția globală decât un interes real pentru încheierea războiului.
În avantajul Moscovei
Analiștii spun că întâlnirea propusă este în avantajul Rusiei, Moscova încercând aparent să remodeleze regulile în favoarea sa, propunând negocieri, după ce Kievul și mai multe țări europene au cerut un armistițiu complet și necondiționat de 30 de zile începând de luni – cerere la care Rusia nu a răspuns.
„Purtătorii de cuvânt ruși au afirmat în repetate rânduri că o simplă încetare a focului ar oferi Ucrainei un avantaj militar, permițându-i să profite de pauză pentru a construi fortificații, a produce și importa arme în siguranță și a desfășura mobilizarea”, a declarat Alexander Baunov, cercetător principal la Carnegie Endowment for International Peace.
„Amânarea ieșirii furioase a lui Trump”
Prin propunerea de negocieri fără încetarea luptelor, Baunov a declarat că „armata rusă va continua ofensiva pe front și va bombarda pozițiile din spatele frontului ucrainean, întărind presiunea diplomatică cu forța militară”.
În același timp, această mișcare ar putea avea ca scop calmarea atât a radicalilor interni, cât și a scepticilor internaționali.
„Formatul ales pentru contraofertă permite prevenirea sau amânarea ieșirii furioase a lui Trump din negocieri, pe care acesta a anunțat-o în cazul în care una sau ambele părți nu vor coopera… De asemenea, calmează mediul intern, armata, observatorii străini și, în cele din urmă, segmentul prorăzboi al opiniei publice ruse”, a remarcat Baunov.
„Accentul pus pe faptul că Rusia doar reia negocierile întrerupte de la Istanbul este cel mai potrivit pentru a echilibra compromisul și dorința de luptă, legitimitatea și puterea”, a adăugat el.
Care este, de fapt, motivul
Tatiana Stanovaia, fondatoarea și directoarea proiectului de analiză politică R.Politik, a declarat că acordul privind negocierile directe nu trebuie interpretat greșit ca o schimbare a strategiei Moscovei sau ca un semn că Putin dorește să încheie un acord cu Zelenski.
„Scopul său este să blocheze livrările de arme occidentale, să exploateze orice slăbire a poziției lui Zelenski și să exacerbeze instabilitatea internă a Ucrainei. De asemenea, dorește ca Kievul să ridice interdicția privind negocierile cu rușii, ceea ce ar permite o mai largă implicare în Ucraina”, a declarat Stanovaya pe X.
„El nu crede, nici măcar pentru o clipă, că Kievul, în starea actuală, poate accepta condițiile Rusiei”, a spus ea.
„O luptă împotriva dominației globale a SUA”
Fostul diplomat rus Boris Bondarev a exprimat o opinie similară.
„Este important să înțelegem că Putin nu are nevoie de negocieri cu Zelenski”, a declarat Bondarev, care a demisionat din misiunea rusă la ONU din Geneva, în semn de protest față de invazie.
„Acest război nu este în primul rând împotriva Ucrainei, ci mai degrabă împotriva Statelor Unite prin intermediul Ucrainei – o luptă împotriva dominației globale a SUA”, a postat Bondarev pe X.
„De aceea Putin nu are niciun interes să negocieze cu Zelenski; ceea ce urmărește cu adevărat este o discuție cu Trump. Dar nu orice discuție – una în care Trump să fie de acord cu o nouă ordine mondială, care să plaseze sfera de influență a lui Putin undeva aproape de dimensiunea fostului Pact de la Varșovia”, a spus el, referindu-se la un tratat de apărare colectivă încheiat de Uniunea Sovietică și alte șapte state pentru a se opune NATO.
Îndoieli cu privire la această dorință
„Astfel, «negocierile cu Ucraina» sunt doar un mijloc de a întuneca judecata Washingtonului și de a-l menține pe bătrânul Donald în iluzia că «Putin vrea pace»”, a adăugat Bondarev.
Unele personalități ruse prorăzboi – adesea printre cei mai vocali sceptici ai oricăror negocieri – și-au exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la propunerea lui Putin de a organiza negocieri de pace cu Ucraina.
Naționalistul încarcerat Igor Girkin, comandant cheie al forțelor separatiste proruse din estul Ucrainei în 2014, a declarat că „orice întâlnire cu Zelenski ar fi dezastruoasă – atât pentru Vladimir Vladimirovici (Putin), cât și pentru poziția de negociere a Federației Ruse”.
Mișcarea inteligentă a lui Zelenski
„Zelenski a făcut o mișcare foarte inteligentă, punând Moscova într-o poziție extrem de dezavantajoasă”, a spus Girkin, referindu-se la propunerea lui Zelenski de a se întâlni personal cu Putin la Istanbul.
„Putin însuși, precum și cei apropiați lui, au declarat în repetate rânduri că Zelenski este ilegitim și au insistat că nu există nimeni la Kiev cu care să se negocieze. Ar fi extrem de dificil să dea înapoi”, a spus Girkin.
„Cu toate acestea, refuzul unei întâlniri nu ar îmbunătăți situația Federației Ruse, deoarece mass-media globală – și nu doar mass-media – ar interpreta acest lucru ca o dovadă că Rusia însăși a propus negocierile și apoi le-a sabotat. Acest lucru ar avea toate consecințele preconizate, inclusiv sancțiuni mai dure, sprijin sporit pentru Ucraina și intensificarea eforturilor de combatere a Rusiei”, a spus el.
