Deficit record în Rusia: rămâne Putin fără bani pentru războiul din Ucraina?

Deficit bugetar record

Rusia se confruntă cu șapte ani consecutivi de deficit bugetar ridicat (peste 2%) – o serie neîntâlnită din 1999, conform raportului lui Vladimir Milov, fost consilier economic al guvernului rus. Guvernul a abandonat oficial obiectivul de a menține deficitul sub 1% din PIB.

Pentru 2025, deficitul prognozat a fost majorat cu 0,5% la un total de 2,6%. Deși guvernul se așteaptă ca deficitul să scadă la 1,6% din PIB în 2026, analiștii consideră această proiecție nerealistă.

„Deficitul pe care Rusia îl așteaptă pentru 2025 este destul de semnificativ. Este adevărat că deficitul planificat pentru 2026 este mai mic, dar acele cifre sunt iluzorii”, a declarat Benjamin Hilgenstock, șeful cercetării macroeconomice la KSE Institute, pentru Kyiv Independent.

Finanțarea războiului devine dificilă

Această criză fiscală afectează capacitatea Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei. Kremlinul a fost forțat – cel puțin pe hârtie – să plafoneze creșterile ulterioare ale cheltuielilor militare pentru a-și menține echilibrul bugetar.

„Complexul militar-industrial al Rusiei se confruntă cu dificultăți financiare”, a spus Milov. „Pentru a-l menține în funcțiune chiar și în ritmul actual – fără alte tăieri pe care le-am văzut – devine din ce în ce mai dificil.”

Serghei Chemezov, CEO-ul Rostec, cel mai mare producător de armament din Rusia, a recunoscut în august că „rentabilitatea producției rămâne scăzută, iar undeva chiar zero, dacă nu negativă”, lăsând „nu prea multe fonduri pentru dezvoltare”.

O analiză a lui Pavel Luzin, cercetător senior la CEPA și Fundația Saratoga, care studiază de ani buni acest sector ermetic, dezvăluie un gigant industrial rus profund bolnav.

El susține că industria rusă de apărare nu va putea reveni la nivelul de dinainte de 2022 și anticipează o simplificare a tehnologiei și utilizarea mai multor componente chinezești accesibile în viitor.

„Întreaga industrie rusă de apărare are o problemă de cel puțin un deceniu – neprofitabilitatea aproape a întregii industrii”, afirmă Luzin.

Chiar și companiile private de succes, precum ZALA Aero (producătorul dronelor Lancet), au fost forțate să intre în concernul Kalașnikov. Această structură centralizată s-a dovedit a fi un dezastru financiar.

Opțiuni limitate de finanțare

Cu rutele tradiționale de finanțare epuizate, Rusia are opțiuni limitate pentru a-și finanța deficitul bugetar. Partea lichidă a Fondului Național de Avuție – cândva principala pernă fiscală a Rusiei – s-a redus la 4,2 trilioane de ruble (50 miliarde de dolari), mult sub deficitul de 5,7 trilioane de ruble (70 miliarde de dolari) așteptat doar pentru 2025.

Împrumuturile interne prin obligațiuni de stat sunt, de asemenea, practic imposibile în condițiile actuale, deoarece randamentele obligațiunilor pe 10 ani depășesc 15%.

Cum poate Occidentul să strângă cu ușa și mai mult Rusia

Potrivit lui Milov, criza economică și bugetară tot mai profundă a Rusiei este o consecință directă a sancțiunilor occidentale. El a argumentat că Europa trebuie să accelereze eliminarea treptată a energiei rusești – reducând importurile de gaze naturale lichefiate până în 2027 și toate celelalte resurse energetice până în 2028 pentru a perturba și mai mult mașina de război a Rusiei.

„Acest lucru este extrem de important”, a spus el, adăugând că livrările de gaze către Slovacia și Ungaria, precum și exporturile de GNL către Europa de Vest rămân printre principalele surse de venituri ale Gazprom.

Prețuri mai mici la petrol, rafinării distruse și sancțiuni, cocktailul letal pentru Moscova

Exporturile de petrol și gaze ale Rusiei au atins un nivel minim fără precedent în septembrie, de la începutul invaziei în Ucraina. Această scădere este rezultatul atacurilor cu drone ucrainene, luptei împotriva așa-numitei „flote fantomă” și noilor sancțiuni impuse de Donald Trump.

Vasili Astrov, economist senior la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, crede că performanța fiscală în scădere a Rusiei din acest an provine în principal din doi factori – prețurile globale mai mici ale petrolului și o rublă supraevaluată.

Milov a subliniat că sancțiunile occidentale – deși nu o singură „măsură magică”, ci mai degrabă un sistem complex de restricții – funcționează.

„Inflația ridicată și ratele dobânzilor sunt, desigur, un produs direct al sancțiunilor”, a concluzionat Milov.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE