Despre sterilitate (II)

Problemele care
“tin” de femeie
– dereglarea ovulatiei – frecventa la 20% din cazuri (insuficienta ovariana, boala tiroidiana, a glandelor corticosuprarenale);
– in 15% din cazuri, trompele sunt blocate sau lezate, uterul prezinta malformatii sau tumori;
– la 10% din cazuri – deficiente ale mucusului cervical si endometrioza;
– La 15% din cupluri cauzele raman necunoscute sau nu “tin” de aparatul reproducator al partenerilor. S-a inaintat chiar teoria unor anomalii de cauza genetica, natura asigurand un fel de “protectie” impotriva aparitiei unor copii cu mutatii importante, afectati asadar din punct de vedere genetic. Este un procent mare, este adevarat, si nu putini indivizi au constatat ca, schimband pur si simplu partenerul, au devenit parinti in scurt timp.
Investigatii medicale necesare stabilirii
cauzei sterilitatii
Iata care sunt principalele investigatii pe care medicul dv. vi le va recomanda pentru a se apropia cat mai mult de cauza infertilitatii cuplului:
– confirmarea ovulatiei si a nivelului progesteronului, care trebuie sa fie mai “ridicat” in a doua jumatate a ciclului – prin examene periodice de sange;
– curba termica – in vederea confirmarii si identificarii momentului ovulatiei;
– bilantul hormonal – dozarea FSH si LH, precum si a estradiolului, testosteronului, progesteronului si prolactinei – se practica la inceputul ciclului;
– verificarea functionalitatii aparatului reproducator, din punct de vedere anatomic – adica daca uterul, colul si trompele sunt “deschise”, astfel incat sa permita trecerea atat a spermatozoizilor, cat si a ovulului si apoi, eventual, a oului fertilizat – prin metode de imagistica (ecografii abdominale etc.);
– examinarea unei probe de sperma la microscop, numararea spermatozoizilor si aprecierea normalitatii lor;
– examinarea mucusului cervical (glera) in contact cu sperma (test poicoital), existand varianta ca mucusul sa blocheze spermatozoizii; examinarea se face la microscop si e necesara o proba de mucus cervical in contact cu sperma, care trebuie recoltate intr-o perioada de pana la 12 ore dupa contactul sexual.

Metode de tratare a infertilitatii

In functie de cauza stabilita exista diverse “rezolvari” ale infertilitatii:
“Medicamente de fertilizare”
Sub forma de comprimate sau injectii, aceste medicamente sunt de fapt hormoni care stimuleaza ovarele sa produca lunar mai multe ovule. Injectiile sunt mai active, comprimatele mai moderate; ele determina formarea de foliculi, respectiv de ovule. Efectul se manifesta la 4-6 luni de la inceperea tratamentului si metoda e eficienta mai ales la cuplurile care incearca mai mult de trei ani sa ajunga la sarcina.
“Desfundarea” trompelor blocate
Blocarea sau lezarea trompelor poate impiedica deplasarea ovulului. Cele mai frecvente cauze sunt inflamarea franjurilor trompelor, dupa o infectie genitala sau o interventie chirurgicala sau asa-numitele aderente – care inseamna tesut cicatriceal dupa o operatie pelviana. Diagnosticul se elaboreaza cu ajutorul un examen radiologic care foloseste substanta de contrast. Tratarea se face chirurgical, prin laparotomie, cu microscopul chirurgical sau prin laparoscopie.
Fertilizarea in vitro (FIV)
Este o metoda complexa si costisitioare, la care medicii si pacientii apeleaza dupa ce au epuizat alte metode de stimulare naturala a realizarii sarcinii. Ea insa nu poate rezolva garantat si infertilitatea cauzata de deficientele spermatozoizilor. Se aplica cu succes atunci cand partenera are leziuni grave ale trompelor, chiar si in cazul hydrosalpinx-ului descris anterior. Rata reusitei acestor metode in tarile dezvoltate este de pana la 15% nasteri de copii vii.
Transferul intratubar al gametilor (TIG)
Metoda consta in plasarea ovulelor si spermatozoizilor impreuna in trompa si deci, spre deosebire de FIV, fertilizarea are loc natural. Pentru ca aceasta conceptie stimulata sa reuseasca, trebuie ca trompele sa fie sanatoase, fara aderente, cicatrice etc. si ca, atat ovulul, cat si sperma, sa fie produse normal de cei doi parteneri. Se foloseste mai ales la femei de peste 35 de ani, care, avand si un partener sanatos, incearca de mai bine de doi ani sa conceapa, fara a avea o anomalie evidenta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE