De ce diamantele rusești continuă să ajungă în Europa, în ciuda rundelor succesive de sancțiuni impuse Moscovei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Uniunea Europeană a întrerupt legăturile economice cu Moscova pentru a sprijini Ucraina, dar unele țări au făcut presiuni pentru a proteja sectoare-cheie, scrie New York Times.
După opt luni de război și opt runde de negocieri frenetice, sancțiunile europene împotriva Moscovei se întind pe sute de pagini și lovesc serios economia Rusiei, dar și pea cea europeană.
Concret, din februarie, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a 1.236 de persoane și 155 de companii, înghețându-le activele și blocându-le accesul pe teritoriul blocului comunitar.
De asemenea, a interzis comerțul cu produse din aproape 1.000 de categorii și sute de subcategorii. A instituit un embargo aproape total asupra petrolului rusesc. Iar aproximativ o treime din exporturile blocului către Rusia, ca valoare, și două treimi din importuri au fost interzise.
Dar chiar și acum, unele bunuri și sectoare rămân exceptate de la aceste măsuri.
O privire asupra câtorva dintre aceste bunuri dezvăluie intensele negocieri de culise și presiuni din partea unor state europene și a industriei private pentru a proteja sectoare pe care le consideră prea valoroase - precum și compromisurile pe care Uniunea Europeană le-a făcut pentru a menține consensul, scrie New York Times.
Belgienii, spre exemplu, au protejat comerțul cu diamante rusești. Grecii transportă petrol rusesc fără obstacole. Iar Franța și alte câteva state încă mai importă uraniu rusesc pentru producția lor de energie nucleară.
Impactul net al acestor excepții asupra eficienței sancțiunilor europene împotriva Rusiei este greu de evaluat. Dar, din punct de vedere politic, compromisul a permis celor 27 de membri ai blocului să adopte un regim de sancțiuni complex cu o rapiditate și o unanimitate excepționale.
„În cele din urmă, acesta este prețul unanimității pentru a ține împreună această coaliție, iar în marea schemă a lucrurilor, sancțiunile chiar funcționează”, a declarat pentru New York Times Jacob Kirkegaard, membru în biroul din Bruxelles al think-tank-ului German Marshall Fund, citând ca dovadă accesul redus al Rusiei la tehnologia militară.
Diamantele continuă să sosească în Belgia
Unul dintre cele mai bune exemple pentru sectoarele scutite de sancțiuni este cel al diamantelor.
Exporturile de diamante brute sunt foarte profitabile pentru Rusia și ajung în portul belgian Anvers, un centru de prelucrare a diamantelor foarte important din punct de vedere istoric.
Comerțul, în valoare de 1,8 miliarde de euro pe an, a fost evitat de rundele succesive de sancțiuni ale blocului, în ciuda faptului că a fost luat în calcul ca o posibilă țintă a măsurilor punitive la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.
Kievul a criticat această situație. „Există oameni pentru care diamantele vândute la Anvers sunt mai importante decât bătălia pe care o ducem. Pacea valorează mult mai mult decât diamantele”, a declarat președintele Volodimir Zelenski în fața Parlamentului belgian, în timpul unui discurs video la sfârșitul lunii martie.
Guvernul belgian a declarat că nu a cerut niciodată Comisiei Europene, organismul executiv al UE care elaborează măsurile, să elimine diamantele de pe vreo listă de sancțiuni și că, dacă acestea ar fi adăugate, ar fi de acord.
Din punct de vedere tehnic, acest lucru poate fi adevărat. Dar ultima rundă de sancțiuni, adoptată în această lună, a scos la iveală intervențiile intense făcute atunci când în elaborarea pachetului de sancțiuni a apărut o eroare. Incidentul, descris pentru The New York Times de mai mulți diplomați implicați, a arătat cum funcționează lobby-ul.
În cursul lunii septembrie, Comisia Europeană a pregătit ultima rundă de sancțiuni și a lăsat diamantele în afara acestei liste. Dar Serviciul European de Acțiune Externă, care lucrează cu Comisia pentru a pregăti sancțiunile, a inclus în propriul proiect de sancțiuni Alrosa, compania de stat rusă de diamante.
Odată ce Alrosa a fost inclusă pe listă, eliminarea ei a devenit dificilă. Sesizând eroarea, Polonia și alte țări cu o poziție dură anti-rusească din cadrul blocului au prelungit cât au putut de mult negocierile, pornind de la ideea că Alrosa ar trebui într-adevăr să fie sancționată.
În cele din urmă, nevoia de unanimitate și rapiditate a prevalat, iar Alrosa a fost exclusă de pe listă și continuă să exporte diamante în Uniunea Europeană, cel puțin până la negocierea următoarei runde de sancțiuni.
În propunerile pentru o nouă rundă nouă de sancțiuni, prezentată săptămâna trecută de Polonia și aliații săi, diamantele au fost din nou incluse, dar discuțiile oficiale privind noul set de sancțiuni nu au început încă.
Un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă a refuzat să comenteze situația.
Importanța uraniului rusesc
Majoritatea excepțiilor nu sunt la fel de simple precum cea a diamantelor, deoarece implică industrii sau servicii mai complexe sau au afectat mai multe țări.
Uraniul exportat din Rusia pentru a fi utilizat în producția de energie nucleară civilă intră în această categorie. Centralele nucleare din Franța, Ungaria, Slovacia, Finlanda și alte țări depind de exporturile de uraniu civil din Rusia.
Comerțul are o valoare de 200 de milioane de euro, potrivit Greenpeace, care a făcut lobby pentru interzicerea acestuia.
Germania și alte țări din UE au sprijinit apelurile pentru interzicerea importurilor nucleare civile din Rusia, ceea ce înseamnă că acest subiect ar putea fi abordat la următoarea rundă de discuții privind sancțiunile.
În luna august, Zelenski a vorbit, de asemenea, despre exceptarea exporturilor nucleare rusești către Europa.
Unii susținători ai acestor importuri spun totuși că abilitatea Franței și a celorlalte țări de a genera electricitate prin operarea centralelor lor nucleare în timpul unei crize energetice acute este mai importantă decât câștigurile politice sau financiare care ar putea rezulta dintr-o interdicție, cel puțin pentru moment.
Petrolierele grecești
Unul dintre cele mai complexe și importante eforturi de lobby pe tema sancțiunilor este cel organizat de diplomații greci, care au insistat ca petrolierele țării să transporte în continuare petrol rusesc către destinațiile non-europene.
Acest lucru a facilitat una dintre cele mai mari surse de venit ale Kremlinului. Mai mult de jumătate din navele care transportă petrolul rusesc sunt deținute de greci, potrivit informațiilor compilate de MarineTraffic, o platformă de date de transport maritim.
Susținătorii industriei maritime grecești spun că, dacă aceasta s-ar retrage din afacere, alții ar interveni pentru a livra petrol rusesc spre țări precum India și China. Experții spun totuși că Rusia nu ar putea aduna suficiente petroliere pentru a compensa o retragere totală a Atenei, având în vedere dimensiunea flotelor grecești și dominația lor în acest comerț, scrie New York Times.
Potrivit diplomaților europeni implicați în negocieri, omologii lor greci au reușit să scutească companiile maritime grecești de embargoul petrolier într-o rundă dură de discuții în lunile mai și iunie ale anului trecut.
De atunci, UE a adoptat o idee sugerată de Statele Unite: aceea de a continua să faciliteze transportul petrolului rusesc, pentru a evita o prăbușire a pieței mondiale, dar la un preț plafonat, pentru a limita veniturile Rusiei.
Chiar dacă beneficiile economice ale unor astfel de scutiri sunt greu de calculat, ele generează diviziuni între membrii UE, scrie New York Times. Aceste diviziuni adâncesc sentimentul de deconectare dintre statele cu o poziție dură anti-Rusia, în general mai apropiate de Ucraina din punct de vedere geografic, și cele vestice, mai îndepărtate.
