În era inteligenței artificiale, Direcția de Cultură Tulcea activează pe un blog și solicită trimiterea documentelor prin CD

Fără un meniu specific și intuitiv

Platforma instituției se prezintă cu un background unde apar valurile mării, iar obținerea unor informații publice din oficiu, precum numele conducătorului instituției, adresa de contact sau bilanțurile contabile, poate reprezenta o adevărată provocare.

Fără un meniu specific și intuitiv, un utilizator trebuie să parcurgă toate arhivele împărțite pe ani. Cu puțin noroc și multă răbdare poate găsi cereri, decizii sau anunțuri care la prima vedere nu au nicio legătură una cu alta, fiind publicate în ordine cronologică, nu după categorii prestabilite.

Deși majoritatea instituțiilor din România și-au creat adrese de e-mail instituționalizate, Direcția Județeană de Cultură Tulcea încă folosește o adresă neprofesionistă, cu terminația yahoo.co.uk, care poate fi găsită doar după ce scotocești câteva minute prin arhivele anuale ale instituției. 

Există opțiunea de a trimite documente prin poștă

De asemenea, instituția le solicita celor care doresc să trimită o documentație în mod digital să folosească CD-ul sau adresa culturatl@yahoo.co.uk ori să opteze pentru trimiterea prin poștă/curier, dacă doresc în format fizic, conform unui anunț datat la sfârșitul lunii trecute. 

Conform declarațiilor sale de avere din 2024, directorul executiv al DJC Tulcea este Iulian Vizauer, un nume greu de găsit pe platformă.

DJC Tulcea: „Nu deţinem un server propriu”

Întrebați de ce nu dispun de un portal online securizat și profesionist, așa cum funcționează și celelalte direcții de cultură din țară, reprezentanții Direcției Județene de Cultură Tulcea au răspuns că „întregul set de proceduri, informări, formulare, legislaţie specifică, referitoare la toate domeniile de activitate ale instituţiei erau disponibile pe pagina web a DJC Tulcea de pe platforma electronică cultura-net.ro”, conform răspunsului oferit de instituție.

Platforma menționată este însă nefuncțională, iar acest lucru este recunoscut de DJC Tulcea motivând lipsa banilor. 

„DJC Tulcea fiind o instituţie publică cu o alocare bugetară modestă – urmare a dispariţiei platformei cultura-net.ro, cea mai mare parte a setului de informaţii mai sus-amintit a fost portat la adresa web https://djctl.blogspot.ro/ ca măsură fezabilă financiar- bugetar identificată la momentul respectiv, necesară comunicării publice. 

Nu am identificat în această nouă platformă posibilitatea de a (pre)stabili categorii/secţiuni de informaţii, pentru a spori accesibilitatea – am încercat să compensăm acest neajuns prin stabilirea secţiunii «Contact» (cea mai accesată) ca mini site-map (comunicări şi formularistică referitoare la cele mai frecvente interacţiuni ale instituţiei cu publicul), respectiv a secţiunii «Despre noi» pentru redarea datelor şi informaţiilor publice obligatorii (date financiare, rapoarte, declaraţii avere/interese, ş.a.m.d.). Rămânem în căutarea unei soluţii optime în această privinţă, cu respectarea limitărilor de cheltuieli stabilite pentru instituţiile din sistemul public”, potrivit DJC Tulcea.

În ceea ce privește adresa e-mail utilizată cu terminația yahoo.co.uk, reprezentanții instituției au declarat că a fost creată în anul 2002. „Nu deţinem un server propriu şi nici nu avem posibilitatea achiziţionării unui domeniu specific”, conform răspunsului trimis de reprezentanții instituției care poate fi consultat aici. 

România, lanterna roșie la digitalizare în UE

Digitalizarea serviciilor pentru cetățeni rămâne o provocare pentru instituțiile publice din România. În raportul Comisiei Europene publicat în 2022 pentru anul precedent, România ocupa ultimul loc, în urma Bulgariei, Ungariei și Greciei.

Astfel, România a înregistrat atunci un procent de puțin peste 40%, după ce a fost măsurat gradul în care un serviciu public sau informațiile aferente sunt disponibile online, prin intermediul unui portal guvernamental sau al unei platforme digitale. Indicatorul reflectă nivelul de digitalizare a interacțiunii dintre cetățean și administrația publică, evaluând dacă serviciile online sunt oferite integral, parțial sau deloc.

În topul clasamentului se regăsesc Malta, Luxemburg și Estonia, care au înregistrat scoruri de peste 90 de puncte în urma analizei.

Nu doar nivelul de digitalizare al serviciilor publice este cel mai scăzut din Uniunea Europeană, ci și interacțiunea online a cetățenilor cu instituțiile publice. 

Sub 20% dintre români au utilizat o conexiune la internet în 2021 pentru a intra în contact cu autoritățile publice, reprezentând cel mic procent din UE, după țări ca Bulgaria sau Italia, care înregistrează o rată aproape dublă, conform datelor din același raport.

Fotografii colaj: Agerpres, captură Google Maps

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro