Ultima zi a lui Trump. Ce spun mai mulți mexicani pentru Libertatea despre zidul de la graniță: „M-a făcut să simt că nu am nicio valoare ca om”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Miercuri, 20 ianuarie, noul președinte ales Joe Biden va fi învestit în SUA, țară aflată în stare de alertă maximă, în urma violențelor din Washington, D.C. Mandatul președintelui Trump a început sub promisiunea unui „zid mare și frumos” între SUA și Mexic. De-a lungul celor patru ani, a fost simbolul politicii lui împotriva imigranților. Libertatea a vorbit cu mai mulți cetățeni mexicani despre ce așteptări au de la Joe Biden, dar și ce a însemnat pentru ei mandatul lui Trump.
Cuprins:
„Invadator”, „hoț”, „violator”, „mâncător de fasole” sunt etichetele lipite pe cei peste 126 de milioane de mexicani de către vecinii din Statele Unite ale Americii. Cu toate astea, 36 de milioane de mexicani și americani de origine mexicană trăiesc oficial pe teritoriul american. Printre ei, și votanți de-ai lui Trump.
„Fiecare persoană alege un candidat pentru o temă. A mea a fost cea economică”, argumentează votul său un american de origine mexicană, voluntar în campania lui Trump, conform BBC.
În 2016, campania electorală a lui Donald Trump s-a bazat pe o politică cu toleranță zero pentru imigranții ilegali și o barieră de beton, menite să oprească „fluxul de imigranți ilegali și de droguri”, spunea atunci președintele american, notează BBC.
Mandatul lui Trump a început cu o promisiune fermă: peste 3.000 de kilometri de zid, pe toată suprafața graniței cu Mexicul, pentru care va plăti chiar guvernul vecin. În patru ani, s-au schimbat dimensiunile, materialul și platnicul.
<strong>S.U.A. au cheltuit 11 miliarde de dolari, conform celei mai recente analize a Biroului de buget al Congresului (CBO), informează</strong><a href="https://www.aljazeera.com/news/2019/1/28/shutdown-over-trumps-border-wall-cost-the-us-economy-11bn-cbo"><strong> Al Jazeera</strong></a><strong>.</strong><br>
Cum s-a simțit președinția lui Trump de partea mexicană a zidului
Înaintea lui Trump, Obama a supravegheat construirea unui gard de 654 de mile (aproximativ 1.000 km) de-a lungul frontierei de sud, după semnarea de către Bush a Actului de securizare a gardului în 2006, mai arată presa internațională. Trump a construit doar câteva zeci de mile, iar în același timp a înlocuit unele dintre structurile existente și le-a dublat.
Deși planul n-a fost dus la capăt, simbolul zidului care să-i țină departe pe imigranții ilegali a alimentat stigma față de mexicani și a avut consecințe de ordin moral, social și financiar asupra vecinilor de la granița de sud.
„Zidul divizează, când e nevoie de unitate”
„Mi s-a părut că deciziile sale erau instabile și schimbătoare. Nu a fost corect din punct de vedere politic și era foarte brusc și unilateral. M-a făcut să simt că, în calitate de mexican sau latino-american, nu am nicio valoare ca ființă umană”, spune Héctor Basáñez, un mexican de 38 de ani, care are propria afacere în Ciudad de México
Pentru Basáñez „zidul” este egal cu ignoranța „pe care o mare parte din americani o au față de America Latină”. Divizează, spune el, când lumea de azi are, de fapt, nevoie de unitate.
„Majoritatea americanilor ne văd ca pe o mână ieftină de lucru”.
Din punctul lui de vedere, politica privind migrația adoptată de Trump este împotriva a ceea ce ar fi natural să se întâmple: lumea să se miște liber. „Cred că nicio politică care generează separarea nu funcționează”.
„Zidul aduce o deteriorare morală”
„Trump a folosit întotdeauna politica atacului pentru a câștiga voturi. Ne-a etichetat întotdeauna drept hoți și violatori, ceea ce afectează imaginea Mexicului în fața lumii unite. Mai mult decât economic, simt că suntem deteriorați moral”, crede și Gustavo Apango, 30 de ani, manager în industria hotelieră, în orașul Puebla.
Deciziile luate de S.U.A. vor afecta întotdeauna Mexicul, iar zidul a fost mereu acolo, mai spune Apango. Necesitatea unei vize pentru călătorii, dar mai ales dificultatea obținerii ei i s-au părut mereu absurde.
„Zidul a despărțit familii”
<strong>„Ne-a separat de rudele noastre care trăiesc în Statele Unite”, povestește, pentru Libertatea, Dany Echeverría, 27 de ani, o fizioterapeută din orașul Puebla. </strong>
La finalul lunii octombrie a anului trecut, 545 de copii erau separați de părinții lor, fiindcă autoritățile nu au reușit să le identifice. Din 2017 până azi, mii de familii care au trecut granița ilegal sau n-au mai avut drept de ședere în S.U.A. au fost ținute în centre de imigrare, în condiții greu de imaginat, conform BBC.
După adâncirea granițelor care despart familiile, Echeverría spune că președinția lui Trump s-a simțit și în prețul alimentelor din coșului minim de consum.
„Zidul afectează mediul”
Dar costurile zidului includ și impactul asupra naturii, flora și fauna de pe sute de kilometri, explică tânăra din Mexic.
„Orice ar construi va fi distructiv pentru habitatul natural”, declară pentru, National Geographic, Bob Dreher, un avocat care conduce programele de conservare Defenders of Wildlife.
<strong>„Zidul este un simbol care reprezintă pur și simplu faptul că imigranții ilegali nu sunt bine veniți în Statele Unite. Este pur și simplu un simbol, deoarece imigrația ilegală va avea loc în continuare” - Juan Gutierrez, mexican, 29 de ani </strong><br>
La alegerile din noiembrie 2020, Trump a câștigat voturile din partea populației de origine latino-americană din mai multe state. Acest lucru nu este o surpriză, scrie jurnalista Isvett Verde, într-un editorial pentru The New York Times. „În 1984, 37% dintre latino-americani au votat pentru republicanul Ronald Reagan; 40% au votat pentru George W. Bush, tot republican, în 2004”.
Juan Gutierrez trăiește în SUA. Inițial a plecat cu o bursă, iar la terminarea studiilor a primit mai multe oferte de muncă și a decis să rămână. „Oportunitățile la nivel de inovație tehnologică sunt unice în lume”, explică bărbatul decizia sa.
Sub mandatul lui Trump, rata șomajului în SUA a coborât la 3,5%, cea mai mică din ultimii 50 de ani. Iar nivelul populației aflate în sărăcie a scăzut cu 4,2 milioane de oameni în 2019, cea mai importantă rată din 1966 până azi, arată o analiză BBC.
Așteptările de la noul președinte ales
<strong>Biden a declarat, </strong><a href="https://www.npr.org/2020/08/05/899266045/biden-would-end-border-wall-construction-but-wont-tear-down-trump-s-additions?t=1610983659030"><strong>conform presei internaționale</strong></a><strong>, că nu va continua construcția zidului, dar nici nu va demola ceea ce a fost ridicat până acum. </strong><br>
Guvernul american ar economisi aproximativ 2,6 miliarde de dolari dacă președintele ales Joe Biden oprește construcția proiectului zidului de frontieră în prima zi de funcție, potrivit estimărilor Corpului de Ingineri al Armatei S.U.A., revizuite de The Washington Post.
Gustavo Apango nu are neapărat așteptări de la noul președinte ales. „E tot un președinte alb, dar ceea ce se poate schimba este includerea grupurilor minoritare în viața publică a țării. Așa cum s-a întâmplat cu alegerea primei vicepreședinte de culoare, Kamala Harris”.
Nici Dany Echeverría nu are mari așteptări. Femeia crede că în primul rând ar trebui o schimbare de mentalitate în ceea ce privește poziția superioară de pe care America privește spre Mexic.
„Personal, nu sunt de acord cu politicile restrictive. Sunt convins că este posibil să avem o politică în care ambele părți câștigă și în care drepturile omului să fie respectate”, spune și Juan Gutierrez.
„Cred că cele mai notabile schimbări vor fi că politicile de imigrare vor deveni mai puțin agresive, că va exista o diplomație mai bună cu alte țări și că va fi mai mult sprijin pentru energia curată și regenerabilă. Trump a decis să scoată Statele Unite din Acordul de la Paris (n.r. - un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale), pentru că nu credea în schimbările climatice și încălzirea globală. De asemenea, a redus stimulentele guvernamentale pentru energia regenerabilă. Cu Biden, asta se va schimba”, mai crede Juan Gutierrez.
Viitorul și colaborarea dintre Mexic și S.U.A.
Poate o colaborare între vecini ar fi mai benefică Americii de Nord, crede Apango, care și-ar dori să existe posibilități mai facile de a trece dintr-o țară în alta.
Și pentru Dany Echeverría, un prim pas spre o relație mai bună ar fi modul în care se acordă vizele, de ambele părți ale graniței. „Ar fi mai bine ca atât noi să le acordăm lor vizele mai ușor, cât și ei nouă. Cred că un proces mai puțin complicat ar ajuta să nu mai fie atâția imigranți ilegali”, spune ea.
