Durata estimată a vieţii profesionale a scăzut în România față de media Uniunii Europene, arată datele Eurostat. Este singurul stat unde s-a întâmplat asta, iar scăderea este de 2,2 ani - adică muncim cu 2,2 ani mai puțin decât media UE. Cu toate acestea, țara noastră nu se află la coada clasamentului.
Indicatorul privind durata estimată a vieţii profesionale este un mecanism de calcul care estimează cât timp o persoană care în prezent are 15 ani va fi activă pe piaţa forţei de muncă, pe durata vieţii.
Media estimată a vieții profesionale a fost de 35,9 ani în 2019 în Uniune, în timp ce în România era de 33,8 ani, potrivit datelor Eurostat comunicate de Agerpres.
Dacă media acestui indicator este, în UE, cu 3,6 ani mai mare decât era în 2000, România este singurul stat membru al Uniunii unde durata estimată a vieţii profesionale a scăzut în ultimii 20 de ani.
Suedia şi Olanda aveau în 2019 cei mai mulți ani petrecuți în viața profesională: 42 de ani, respectiv 41 de ani.
La polul opus, cea mai scurtă durată estimată a vieţii profesionale se înregistra în Italia (32 de ani), urmată de Croaţia (32,5 ani), Grecia (33,2 ani), Belgia şi Polonia (ambele cu 33,6 ani) şi România (33,8 ani).
La nivelul anului 2019, comparativ cu 2000, durata estimată a vieţii profesionale a crescut în toate statele membre, cu excepţia României, cele mai mari progrese fiind înregistrate în Malta (7,6 ani), Ungaria (6,9 ani) şi Estonia (5,6 ani).
Raportat la sexe, indicatorul arăta, anul trecut, că în UE bărbaţii lucrează mai mult decât femeile - 38,3 ani, față de 33,4 ani.
Dacă cel mai probabil din cauza vârstei mai ridicate de pensionare, durata estimată a vieţii profesionale a fost tot timpul mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor, decalajul dintre sexe s-a redus în ultimul deceniu.
Dacă în anul 2000 bărbaţii lucrau, în medie, cu 7,1 ani mai mult decât femeile, în anul 2019 decalajul dintre sexe s-a redus la 4,9 ani.