Ce cred fostul ministru de finanțe al Greciei și un reputat economist irlandez despre Europa de după coronavirus. Sfârșitul globalizării

Cei doi spun că, în această perioadă, capitalismul ”a fost suspendat”. Ultima dată când capitalismul a mai fost ”suspendat” a fost în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, când economia a fost bazată pe comenzi de stat. Acum vedem din nou o suspendare a regulilor capitalismului, a regulilor sale sacrosante: separarea dintre politica fiscală și cea monetară a dispărut, ideea că datoria publică este ceva rău a dispărut și ea, spune Varoufakis, fost ministru de finanțe al Greciei.

Dar instituțiile necesare construcției unei ”economii de război fără a avea război” au rămas, spune el.

Una este să spui ”totul se va duce de râpă, nu ne așteptăm să respectați regulile” și alta e să zici ”regulile s-au schimbat și trebuie altele noi pentru a preveni un colaps economic”, mai spune el.

La rândul său, McWilliams spune că, chiar dacă regulile au fost suspendate, iar băncile centrale injectează acum bani în economii, există o serie de probleme. Acesta spune că lumea își imaginează injectarea de bani drept un furtun cu apă care stinge focul. Însă acesta este gâtuit de o valvă numită ”bănci” și de alta numită ”comitet de creditare”.

Regândirea capitalismului

Acesta spune că faza a doua va fi despre regândirea capitalismului, regândirea lumii finanțelor, regândirea modului în care economiile funcționează și pentru cine. Iar la final am putea avea un nou acord de tipul Bretton-Woods pentru economia globală.

Acordurile de la Bretton-Woods au fost semnate în 1944, după cel de-al Doilea Război Mondial între SUA, Canada, Australia, Japonia și statele vest-europene și includeau legarea monedelor de standardul aur. SUA au renunțat la sistemul Bretton-Woods în anul 1971.

Varoufakis spune că ne aflăm într-un punct în care viitorul poate avea două forme.

UE, între a fi o federație și a fi condusă de “recalcitranți”

În varianta pozitivă, perspectiva pentru un nou acord de tipul Bretton-Woods apare în special în Uniunea Europeană.

Acesta își pune câteva întrebări. ”Dacă vom avea o consolidare continentală, cum ar trebui să arate? Nu va fi o federație, deoarece – chiar dacă acum este mai necesară ca niciodată – este cel mai puțin probabil, deoarece forțele centrifuge ale crizei coronavirusului, crizei migrației, crizei euro ne despart. Dar alternativa este de a desfășura actualele instituții (ale UE – n.r.) într-un mod care să simuleze o Europă federată și putem face asta chiar mâine dacă dorim: pentru a furniza bani imediat tuturor celor care se chinuie în sărăcie, pentru a investi în tranziția spre o economie verde”, spune Varoufakis.

Acesta spune că există diferențe notabile în 2020 față de criza din 2010, când Grecia și Irlanda erau aproape de faliment.

Acesta spune că ideea unei Europe federale va întâlni aceeași recalcitranță a acelorași ”ordoliberali”.

”Ordoliberalii”

Potrivit lui Varoufakis, Germania este acum în aceeași stare ca și restul, din cauză că industriile auto și ale mașinilor-unelte aveau probleme încă dinainte de coronavirus, iar economia era aproape de criză și fără pandemie.

Fostul ministru grec al finanțelor estimează că aceleași forțe ”ordoliberale” vor pune piedică federalismului european democratic.

Acesta nu a numit direct statele implicate, dar Germania, Austria, Olanda și Finlanda s-au opus de curând introducerii obligațiunilor comune în Uniunea Europeană. De asemenea, țările UE nu se înțeleg nici asupra viitorului buget.

Varoufakis susține că europenii au tendința să rateze șanse fantastice și ajung în final la distopii.

Italia și viitorul UE

De fiecare dată când există o criză în Europa, Italia stagnează și apoi votează extrema dreaptă. De fiecare dată când Frankfurtul, Berlinul sau Bruxellesul eșuează, Italia se mută tot mai mult spre dreapta neo-fascistă.

Iar în acel moment, toate opțiunile sunt pe masă, mai spune el.

În acest scenariu, UE va deveni mai mult un fel de Comunitatea Statelor Independente (CSI), rămasă după spargerea URSS.

Sfârșitul globalizării

La rândul său, David McWilliams spune că Irlanda a devenit bogată în cadrul UE, dar simte că modelul său de capitalism bazat pe taxe mici pentru multinaționale este depășit, la fel ca și globalizarea.

Irlanda este sediul multor corporații care își situează sediile in UE în această țară pentru a evita plata taxelor în alte țări. Giganți precum Apple, Google sau Facebook își au sediile europene aici, iar multe investigații ale Comisiei Europene și ale statelor europene au ajuns la concluzia că prin Irlanda se evită plata taxelor în alte părți.

Acesta se teme că ne aflăm la sfârșitul perioadei de deschidere a lumii.

McWilliams spune că după ciuma neagră din Europa a existat un val de antisemitism, iar acum există același risc la nivel global.

Zidurile se vor înălța între noi și doar banii vor mai circula liber

Varoufakis spune că acordurile de tipul NAFTA – din America de Nord – sau libertatea de mișcare din UE au preferat mai mult libertatea capitalului decât pe cea a oamenilor.

Predicția sa este că lumea va deveni mai crudă, iar bancherii – foarte talentați în a se îmbogăți atunci când băncile centrale inundă economiile cu bani – vor ajunge la fel și acum, iar sistemul financiar va prinde și mai mult în ghearele sale economia mondială.

În încheiere, acesta spune că este de datoria tuturor să ne unim pentru un nou acord de tipul Bretton Woods, în caz contrar ”zidurile dintre noi vor deveni mai înalte și mai groase și doar banii vor trece prin ele”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE