Editorial de Claudiu Săftoiu. Formularul 600 – o istorie scurtă și bezmetică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cabinetul Viorica Dăncilă a fost izbit în plex de o măsură a guvernului anterior, condus de Mihai Tudose: ”Formularul 600”. Fără metodologia de aplicare aferentă, depunerea formularului a fost amânată, prin OUG, cu aproape trei luni. Contribuabilii nu au avut timp și nici nu au știut cum să completeze formularul, iar autoritățile nu știu, încă, dacă să oblige contribuabilul la depunerea lui lunară, sau o dată pe an. Trei luni, în aer cu plata contribuțiilor la sănătate? Cum vor fi plătite?
De aici începe panica: cele trei luni de amânare a depunerii lasă descoperită plata contribuțiilor la sănătate, pentru sute de mii de oameni. De ce? Pentru că nici firmele nu le mai plătesc - o dată cu transferul contribuțiilor, la angajat - nici contribuabilii cu profesii liberale independente nu le mai pot depune, amânate fiind. Sfatul meu, de contribuabil pățit: nu vă îmbolnăviți grav, între 1 februarie și 15 aprilie 2018. Nimeni nu vă poate plăti asigurările de sănătate, iar spitalele nu primesc bolnavi neasigurați.
Normele metodologice ale ”F-600” – cumplit ”meșteșug de tâmpenie”
Bâlbâiala și confuzia generate de aplicarea ”revoluției fiscale” - trecerea contribuțiilor sociale de la angajator, la angajat -, deconspiră încă una din intențiile electorale reale a guvernării PSD-ALDE. Transferul contribuțiilor a plecat, în principal, de la un proiect politic aflat de mult timp în zona de alertă a partidelor perindate pe la guvernare: acoperirea găurii de la plata pensiilor și asigurărilor de sănătate, cu bani trași direct din buzunarul contribuabililor. ”Formularul 600” - care vizează aproximativ 210 000 persoane cu profesii liberale independente - ar fi alimentat bugetul pensiilor și sănătății cu 1,7 miliarde de lei, pe lună. Voci sindicale spun însă că numărul acestor contribuabili este de un milion, iar analiștii fiscali apreciază la 350 000, numărul persoanelor cu profesii liberale.
Cheltuieli majorate, pentru cumpărarea electoratului captiv – riscuri crescute la guvernare
Cu un raport dezechilibrat între pensionari și angajați – peste 5 milioane de pensionari, la doar 4,5 milioane de angajați -, România trebuie să găsească, lună, de lună, resurse la buget pentru acoperirea drepturilor pensionarilor. Deși știa că povara fiscală a pensiilor va atârna foarte greu în contul guvernării, programul electoral PSD a cuprins promisiuni împotriva realității bugetare: majorarea punctului de pensie - de la 1000, la 1100 lei, a pensiei minime garantate - de la 520, la 640 de lei. Guvernul PSD-ALDE a creat, în 2017, posibilitatea ”pensionărilor speciale anticipate”, din instituțiile de securitate și apărare. A mai avut loc majorarea treptată a salariilor, și a diverselor indemnizații – salariile parlamentarilor, la loc special -. Guvernul a atacat Pilonul II de pensii, tocmai pentru afluirea banilor de bătrânețe, către bugetul de stat, în principal, și pentru achitarea pensiilor aflate în plată.
Prin schimbarea modificării, urmată de modificarea schimbării, guvernele succesive PSD-ALDE își dau cu stângul în dreptul. Mai mult, periclitează siguranța zilei de mâine, pentru sute de mii de oameni, plătitori corecți la stat.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
