Efectul COVD-19 asupra celor mai vulnerabili români. Scrisoare deschisă către autorități

• Până la 06.04.2020, conform Ministerului Muncii, au fost suspendate 952,929 contracte de muncă și 187,548 de contracte au fost încetate. 
• În plus, conform Eurostat, în 2018, 38.1% dintre copiii României trăiau în sărăcie severă, expuși riscului de separare familială. 
• În climatul general cauzat de COVID-19, sărăcia este una dintre cele mai grave probleme sociale, atrage atenția Hope and Homes for Children. 
• Izolarea impusă de criza COVID-19 exacerbează riscul de violență, abuz și neglijare asupra copiilor și favorizează violența domestică, mai explică Hope and Homes for Children.

Suceava, Arad, Neamț, Hunedoara, București, Timiș și Brașov sunt cele mai mari focare de COVID-19, cu peste 2.560 de cazuri cumulate, iar copiii și familiile de aici au nevoie de sprijin în cel mai scurt timp. 

Nevoile urgente ale familiilor care trăiesc în sărăcie extremă sunt achiziția de alimente, bunuri de strictă necesitate, produse de igienă, dar și plata chiriei și a cheltuielilor de întreținere sau a utilităților, explică  Ștefan Dărăbuș, Director Regional al ONG-ului.

Acesta propune o serie de șase măsuri într-o scrisoare deschisă și cere finanțarea unor proiecte pentru rezolvarea acestor probleme, prin redirecționarea de urgență a unor sume din cadrul fondurilor europene disponibile pentru România.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

1. Instituirea de către Guvernul României a Programului Național de Tichete Sociale de Urgență ca una dintre cele mai eficiente metode de a acoperi nevoile urgente ale familiilor care trăiesc în sărăcie extremă. Mecanismul de alocare și diseminare a acestor tichete la nivel național poate utiliza infrastructura Direcțiilor de Protecție a Copilului și a Serviciilor Publice de Asistență Socială care operează la nivel local și județean, prin utilizarea evidențelor acestor direcții cu privire la familiile care trăiesc în sărăcie extremă, sau fără venituri.
2. Realizarea urgentă de Module de Igienă Minimală în toate comunitățile care nu au acces la apă curentă. Acestea pot intra în atribuțiile primăriilor, prin serviciile publice de asistență socială, iar fondurile necesare producției, montării, aprovizionării și mentenanței acestora ar putea fi alocate prin fondurile structurale disponibile pentru România din partea Uniunii Europene. Modulele de Igienă Minimală să fie racordate la utilități de administrațiile locale și să includă dușuri, chiuvete, mașini profesionale de spălat haine și uscătoare. Aproape un milion de oameni nu au acces la utilități esențiale (apă curentă, electricitate, gaze naturale, etc.), nici vreo minimă infrastructură, iar riscul lor de îmbolnăvire este extrem.
3. Publicarea de urgență, de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și autoritatea de resort, a procedurii aplicate copiilor care vor avea ambii părinți confirmați cu COVID-19. Procedura ar trebui să prevadă personal pregătit să gestioneze aceste situații, echipamente de protecție și dezinfectanți pentru personal și copiii beneficiari, protocoale cu spitalele, protocoale de testare, spații/dotări în care copiii să poată fi puși sub observație sau carantină în cazul în care părinții sunt diagnosticați pozitiv.
4. Înființarea în regim de urgență de locuri de cazare în Centre de Carantină Pilot pentru copii, în județele focar de COVID-19. Variante de imobile care pot fi utilizate în acest scop: hoteluri de mici dimensiuni, pensiuni, apartamente, locuințe de serviciu.
5. Angajarea în regim de urgență, la nivelul fiecărui județ, de asistenți maternali și persoane care pot prelua, în plasament simplu, copiii cu ambii părinți confirmați cu COVID-19. Procedura ar trebui urgentată mai ales în județele care sunt focare majore.
6. Instituirea de către Guvernul României a Pachetului Național de Sprijin de Urgență pentru tinerii care au ieșit în ultimele 6 luni din sistemul de protecție specială sau vor ieși până la final de an, aceștia fiind lipsiți de resurse materiale sau alte forme de sprijin pentru asigurarea bunurilor de strictă necesitate sau a locuirii. Alocarea unei sume lunare, transferate lunar fiecărui tânăr care părăsește sistemul de protecție, cel puțin până la finalul anului 2020, ar putea acoperi cheltuielile de bază ale acestora, până în momentul în care vor putea accesa piața muncii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro