Goana după apă în epoca secetei: Emiratele Arabe vor să stoarcă mai multă ploaie din nori. Alte țări încearcă să țină pasul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rivalitățile din Orientul Mijlociu se desfășoară acum pe un nou front: cursa după noi surse de apă, scrie New York Times, care analizează „însămânțarea norilor”, tehnologia folosită de mai multe state din regiune, ce încearcă astfel să producă mai multă ploaie.
Cuprins:
Autoritățile de la Teheran se tem de ani de zile că alte state din regiune lasă Iranul fără una dintre sursele sale vitale de apă. În 2018, pe fondul unei secete prelungite, unii înalți oficiali ai țării au și acuzat în mod public că cineva le fura apa din nori.
„Atât Israelul, cât și o altă țară lucrează pentru a face ca norii iranieni să nu plouă", a declarat într-un discurs din 2018 generalul de brigadă Gholam Reza Jalali, un oficial de rang înalt din cadrul puternicului Corp al Gardienilor Revoluției.
Țara care nu a fost numită este Emiratele Arabe Unite, care a început un program ambițios de însămânțare a norilor, o tehnologie ce presupune injectarea de substanțe chimice în aceștia, pentru a forța precipitațiile.
Suspiciunile Iranului nu sunt surprinzătoare, având în vedere relațiile sale tensionate cu majoritatea națiunilor din Golful Persic, dar scopul real al acestor eforturi, scrie New York Times, nu este de a fura apă, ci pur și simplu de a forța precipitații în zonele aride.
Pe măsură ce Orientul Mijlociu și Africa de Nord se usucă - mai mult decât alte zone ale globului - țările din regiune s-au lansat într-o cursă pentru a dezvolta substanțe chimice și tehnici care să le permită să stoarcă ploaia din norii care, altfel, ar pluti fără rezultat deasupra capului.
Având în vedere că 12 dintre cele 19 țări din regiune înregistrează în medie mai puțin de 25 cm de precipitații pe an, ceea ce reprezintă o scădere cu 20% în ultimii 30 de ani, guvernele sunt aproape disperate după orice sursă de apă proaspătă.
Însămânțarea norilor este considerată de mulți ca fiind o modalitate rapidă de a rezolva problema.
În timp ce țările bogate, precum Emiratele, investesc sute de milioane de dolari în acest efort, alte națiuni au început mai târziu să se alăture cursei, încercând să se asigure că nu pierd partea lor de precipitații, înainte ca alții să sece cerul, scrie New York Times.
Asta, în ciuda semnelor de întrebare privind eficacitatea tehnologiei.
Marocul și Etiopia, spre exemplu, au și ele programe de însămânțare a norilor. La fel și Iranul. Arabia Saudită tocmai a demarat un program pe scară largă, iar alte șase țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord au în vedere acest lucru.
China are cel mai ambițios program la nivel mondial, cu scopul fie de a stimula ploaia, fie de a opri grindina pe jumătate din teritoriul țării. Beijingul încearcă acum să forțeze norii să producă ploaie peste râul Yangtze, care a secat parțial în unele locuri.
Emiratele Arabe Unite dau tonul
Deși însămânțarea norilor este o tehnologie care există de 75 de ani, experții spun că ea nu a fost încă dovedită pe deplin.
Tot ei resping în special îngrijorările legate de faptul că o țară ar putea seca norii în detrimentul altor țări aflate în apropiere.
De ce? Pentru că durata de viață a unui nor, în special a tipului de nori cumulus cu cea mai mare probabilitate de a produce ploaie, este rareori mai mare de câteva ore, spun oamenii de știință.
Ocazional, norii pot trăi mai mult, dar rareori suficient de mult pentru a ajunge într-o altă țară, chiar și în Golful Persic, unde șapte țări sunt înghesuite una lângă alta.
În orice caz, în ciuda îndoielilor, mai multe țări din Orientul Mijlociu au decis să meargă mai departe cu planurile de a stoarce toată umezeala posibilă din nori. Iar în prezent, Emiratele Arabe Unite sunt liderul regional incontestabil.
Încă din anii 1990, dinastia aflată la conducerea țării a înțeles că menținerea unei rezerve abundente de apă va fi la fel de importantă precum rezerva de petrol și gaze pentru a-și menține statutul de capitală financiară și de afaceri a Golfului Persic.
Factorul demografic este important. În 1960 exista suficientă apă pentru a susține populația micuței țări, cu mai puțin de 100.000 de persoane. În 2020 populația a crescut însă la aproape 10 milioane de locuitori. Iar cererea de apă a crescut și ea vertiginos.
Locuitorii Emiratelor Arabe Unite folosesc acum aproximativ 550 de litri pe zi de persoană, față de media mondială de 177 de litri, potrivit unei cercetări din 2021 finanțate de guvern.
În prezent, această cerere este satisfăcută de uzinele de desalinizare. Însă fiecare instalație costă un miliard de dolari și necesită cantități uriașe de energie pentru a funcționa.
În orice caz, mai multă energie decât ar avea nevoie tehnologia de însămânțarea norilor, a declarat Abdulla Al Mandous, directorul Centrului Național de Meteorologie și Seismologie din emirate, citat de New York Times.
Cum funcționează tehnologia
După 20 de ani de cercetare și experimentare, centrul își desfășoară programul de însămânțare a norilor cu protocoale aproape militare.
Nouă piloți sunt în așteptare, gata să urce pe cer imediat ce meteorologii observă o formațiune meteorologică promițătoare - în mod ideal, tipurile de nori care pot ajunge la înălțimi de până la 12.000 de metri.
Ei trebuie să fie pregătiți în orice moment, deoarece norii promițători nu sunt la fel de obișnuiți în Orientul Mijlociu precum în alte părți ale lumii.
„Suntem disponibili 24 de ore din 24. Locuim la 30-40 de minute de aeroport și de la sosirea aici ne ia 25 de minute să fim în aer”, a explicat căpitanul Mark Newman, un pilot sud-african. În cazul unor nori multipli, potențial purtători de ploaie, centrul va trimite mai multe aeronave.
Emiratele Arabe Unite utilizează două substanțe de însămânțare: tradiționala iodură de argint și o substanță recent patentată, dezvoltată la Universitatea Khalifa din Abu Dhabi, care utilizează nanotehnologia și despre care cercetătorii spun că este mai bine adaptată la condițiile calde și uscate din Golful Persic.
Piloții injectează materialele de însămânțare la baza norului. Apoi, în teorie, materialul de însămânțare, alcătuit din molecule higroscopice (care atrag apa), se leagă de vaporii de apă care alcătuiesc norii.
Acea particulă combinată este puțin mai mare și, la rândul ei, ar trebui să atragă mai multe particule de vapori de apă până când va forma picături, care, în cele din urmă, vor deveni suficient de grele pentru a cădea sub formă de ploaie.
Mulți experți sunt sceptici cu privire la succesul acestor eforturi
Asta în teorie. Dar mulți experți din comunitatea științifică se îndoiesc de eficacitatea însămânțării norilor, scrie New York Times. Un obstacol major pentru mulți oameni de știință este dificultatea sau chiar imposibilitatea de a documenta creșterea cantității de precipitații.
„Problema este că, odată ce ai însămânțat, nu poți spune dacă norii ar fi produs sau nu ploaie”, a observat Alan Robock, cercetător în domeniul atmosferei la Universitatea Rutgers și expert în evaluarea strategiilor de inginerie climatică.
O altă problemă este că norii înalți cumulus, cei mai comuni vara în Emirate și în zonele din apropiere, pot fi atât de turbulenți, încât este dificil de determinat dacă însămânțarea are vreun efect, a declarat Roy Rasmussen, cercetător senior și expert în fizica norilor la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică din Boulder, Colorado.
Israelul, un pionier în însămânțarea norilor, și-a oprit programul în 2021, după 50 de ani, deoarece părea să producă, în cel mai bun caz, doar câștiguri marginale în ceea ce privește precipitațiile.
Nu a fost „eficient din punct de vedere economic”, a declarat Pinhas Alpert, profesor emerit la Universitatea din Tel Aviv, care a realizat unul dintre cele mai cuprinzătoare studii ale programului.
Însămânțarea norilor a debutat însă încă din 1947, când oamenii de știință de la General Electric, lucrând pentru Armată, au încercat să găsească o modalitate de a degivra avioanele, pe vremea rece, și de a genera ceață pentru a ascunde mișcările trupelor.
Unele dintre aceste tehnici au fost folosite ulterior în Vietnam pentru a prelungi sezonul musonic, în încercarea de a îngreuna aprovizionarea trupelor nord-vietnameze.
Posibile efecte adverse ale însămânțării norilor
În timp ce știința care stă la baza însămânțării norilor pare simplă, în practică există numeroase probleme, scrie New York Times.
Nu toți norii au potențialul de a produce ploaie și chiar și un nor aparent potrivit pentru însămânțare poate să nu aibă suficientă umiditate.
O altă provocare în climatele calde este că picăturile de ploaie se pot evapora înainte de a ajunge la sol.
Uneori, efectul însămânțării poate fi mai mare decât se aștepta, producând prea multă ploaie sau zăpadă. Sau vântul se poate schimba, ducând norii departe de zona în care s-a făcut însămânțarea, ceea ce ridică posibilitatea unor „consecințe neintenționate”, notează o declarație a Societății Americane de Meteorologie.
„Poți modifica un nor, dar nu-i poți spune ce să facă după ce îl modifici”, a explicat James Fleming, cercetător în domeniul atmosferei la Colby College din Maine.
„S-ar putea să ningă; s-ar putea să se disipeze. Ar putea provoca o furtună în Boston”, a spus el, referindu-se la un prim experiment de însămânțare a norilor deasupra Muntelui Greylock, din vestul statului Massachusetts.
Se pare că acest lucru chiar s-a întâmplat în Emirate în vara anului 2019, când însămânțarea norilor ar fi generat ploi atât de abundente în Dubai, încât apa a trebuit să fie pompată din cartierele rezidențiale inundate și din centrul comercial de lux.
În ciuda dificultăților de a colecta date privind eficacitatea însămânțării norilor, Al Mandous, directorul programului din Emirate, a asigurat că metodele sale au produs totuși o creștere de cel puțin 5% a ploilor anual - și aproape sigur mai mare.
Dar el a recunoscut că este nevoie de date care să acopere mai mulți ani, pentru a satisface comunitatea științifică.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
