Emisarul lui Trump laudă referendumurile frauduloase din Rusia ca fiind reale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Propunerea recentă a lui Donald Trump pentru a încheia războiul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022 prevede recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Rusia în 2014, precum și acceptarea ocupației de facto a altor patru regiuni ucrainene. Planul a fost elaborat în mare parte de Steve Witkoff, un apropiat al președintelui Trump, care nu are experiență în diplomație, relatează The Washington Post.
Cuprins:
O abatere de la politica tradițională a SUA
Această propunere ar reprezenta o abatere semnificativă de la politica tradițională a SUA, care a refuzat constant să legitimeze cucerirea de teritorii prin forță.
De exemplu, în perioada Războiului Rece, Statele Unite nu au recunoscut niciodată anexarea țărilor baltice de către Uniunea Sovietică. Același principiu a fost aplicat în 1990, când SUA au format o coaliție pentru a elibera Kuweitul, invadat de Irak.
În interviuri recente, inclusiv unul cu Tucker Carlson, Witkoff a susținut că populația din regiunile ocupate ar fi în favoarea unirii cu Rusia, invocând drept dovadă referendumurile organizate sub ocupație.
„Sunt vorbitori de limbă rusă. Au existat referendumuri în care marea majoritate a oamenilor a exprimat dorința pentru integrarea în Federația Rusă”, a declarat Steve Witkoff.
Crimeea și istoria recentă
Ocupația Crimeei a început pe 27 februarie 2014, când forțele ruse au preluat controlul asupra regiunii. Rusia avea deja trupe staționate în portul Sevastopol, închiriat de la Ucraina.
Deși Crimeea fusese parte a Rusiei din 1783, ea a fost transferată Ucrainei în 1954 de către liderul sovietic Nikita Hrușciov.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Stalin a deportat în masă populația tătară, care fusese majoritară în peninsulă.
Până în 2001, recensământul ucrainean indica o populație compusă din 60% ruși, 24% ucraineni și 10% tătari.
Totuși, la destrămarea URSS în 1991, Crimeea a votat - cu o majoritate modestă - pentru a rămâne parte a Ucrainei.
Rusia, SUA și Marea Britanie au garantat suveranitatea Ucrainei
După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moștenit un vast arsenal nuclear. În schimbul renunțării la arme, în 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, Rusia, SUA și Marea Britanie au garantat respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Anexarea Crimeei de către Rusia a încălcat acest acord. Trump, atât în timpul primului său mandat cât și recent, a repetat greșit că președintele Obama „a pierdut” Crimeea, deși în realitate administrația Obama a impus sancțiuni Moscovei și a mobilizat sprijin internațional împotriva agresiunii.
Referendum ilegal pentru anexarea Crimeei
Pe 16 martie 2014 a fost organizat un referendum privind anexarea Crimeei. Însă consultarea populară a fost grăbită, lipsită de opțiunea de a păstra statu quo-ul, iar prezența trupelor ruse a compromis libertatea votului.
Datele oficiale ruse indicau o participare de 82% și un vot „da” de 96%, dar surse independente au arătat că participarea reală a fost sub 35%.
Referendumul nu a avut bază legală nici măcar conform legislației ucrainene. Constituția Ucrainei prevede că orice modificare teritorială trebuie aprobată prin referendum național, convocat legal și cu participarea întregii populații. Crimeea, ca republică autonomă, nu avea autoritatea de a decide în mod unilateral desprinderea sa de Ucraina.
Referendum sub legea marțială
În septembrie 2022, Rusia a organizat alte așa-zise referendumuri în regiunile parțial ocupate din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Acestea s-au desfășurat sub lege marțială, cu funcționari care mergeau din ușă în ușă însoțiți de militari înarmați.
Nu existau condiții pentru un vot liber sau secret, iar întrebarea era simplistă: „Sunteți de acord cu aderarea la Rusia?”. Adunarea Generală a ONU a condamnat aceste acțiuni, respingându-le ca fiind ilegale și lipsite de legitimitate, cu un vot copleșitor de 143 la 5.
Witkoff, provenind din sectorul imobiliar, pare să abordeze problema păcii ca pe o tranzacție comercială. Dar acceptarea unor referendumuri false organizate sub ocupație ca dovezi legitime ale voinței populare ignoră complet normele internaționale și principiile democratice, conchide The Washington Post.
