Politico: recoltele fermierilor din UE, compromise de secetă. Ce pierderi sunt așteptate în țara noastră

De la cartofii belgieni și porumbul românesc până la untul francez, carnea de vită spaniolă și roșiile italiene, producția unor alimente caracteristice continentului a fost puternic afectată de valul de căldură și de secetă din această vară. Recoltele fermierilor sunt în mare parte compromise, iar veniturile din agricultură vor fi anul acesta infime, notează Politico.

Culturile de cartofi și fasolea sunt „arse de soare”, spun fermierii belgieni, în timp ce fermierii din Franța și România, ambele state mari exportatoare de cereale, se așteaptă la pierderi de producție de până la 14%, respectiv 35%.

În Italia, cea mai importantă firmă agricolă, Coldiretti, a anunțat că seceta a „devastat” recolta de orez din țară, iar cei care cultivă soiurile tradiționale de orez așteaptă să piardă până la 30% din producție. Seceta a distrus, de asemenea, o treime din producția italiană de fructe și legume.

Guvernele naționale au încercat să implementeze măsuri pentru a atenua efectele imediate ale secetei. Italia a declarat stare de urgență în iulie, raționalizând apa, iar Ungaria acordă fonduri pentru a acoperi costurile crescute cu irigațiile și hrana animalelor.

Impactul secetei din acest an asupra recoltelor va conduce, cel mai probabil, la noi solicitări pentru amânarea reformelor ecologice pregătite de Uniunea Europeană în agricultură. Numeroase guverne spun că aceste reforme vor pune presiuni suplimentare asupra fermierilor.

„În fiecare an, trăim perioade de secetă din ce în ce mai intense și mai frecvente, iar menținerea producției este din ce în ce mai dificilă”, a spus Sonia Vidal, crescător de vite din regiunea Galicia, în nord-vestul Spaniei „În fiecare an, schimbările climatice devin din ce în ce mai vizibile aici.”

Care sunt consecințele pe termen lung

Dincolo de impactul imediat asupra recoltelor, mulți fermieri sunt îngrijorați de consecințele pe termen lung pe care anii de secetă le au asupra pământului pe care mulți dintre ei au lucrat timp de generații.

„În lunile de iarnă, nu plouă atât de mult pe cât ar trebui să plouă. Aceasta e realitatea”, spune Vidal, din Galicia.

Nefiind suficientă iarbă pentru pășunat, Vidal spune că ea și mulți alți fermieri din zonă au fost forțați să recurgă prematur la rezervele folosite în mod normal pentru a hrăni vitele în timpul iernii, în timp ce alții, descurajați de perspectivele de viitor, au decis să-și închidă fermele sau să-și vândă vitele.

Dr. Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a declarat că se preconizează că seceta și deficitul de apă vor deveni mai frecvente și intense pe tot continentul, atât timp cât nu se scade volumul emisiilor poluante.

Astfel de previziuni se încadrează în concluziile mai multor rapoarte recente ale Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) al ONU, care în februarie a avertizat că UE nu este pregătită să facă față evenimentelor meteorologice extreme legate de schimbările climatice.

Marii jucători, favorizați în detrimentul micilor producători

Antonio Onorati, 74 de ani, crescător de oi și cultivator de leguminoase și cereale din Italia, a spus că iernile din ce în ce mai calde și tiparele imprevizibile de ploaie afectează activitățile fermei sale. Astfel, fructele se coc mai devreme, copacii îmbătrânesc mai repede și buruienile sunt greu de controlat: „Anul trecut, a fost imposibil să ne recoltăm grâul. A fost un dezastru”.

Îngrijorarea lui Onorati este că, în vremuri de criză, puțina apă disponibilă e adesea folosită pentru a satisface nevoile celor mai mari jucători de pe piața agricolă, cum ar fi cultivatorii de roșii, grâu, vin și orez la scară industrială din nordul țării. Multe dintre fermele industriale din nord își exportă alimentele sub eticheta profitabilă „Made in Italy”, ceea ce le oferă prioritate în vremuri de criză.

„Seceta este o problemă pentru toată lumea, așa că de ce ar trebui să se folosească apa pentru grâu mai degrabă decât pentru caprele unui fermier?”, întreabă pensionarul.

În Olanda, al doilea exportator mondial de produse agricole după SUA, guvernul a declarat luna aceasta o criză a apei, predând autorităților publice competențe de gestionare a apei.

Klarien Klingen, administratorul unei mici ferme din orașul Ede, a spus că devine evident că producția de fructe și legume va necesita din ce în ce mai mult o infrastructură de irigare, pe măsură ce solurile se confruntă cu o penurie de apă.

„Acest lucru este nou pentru noi. În decenii de agricultură, a fost o raritate să trebuiască să udăm terenurile pe care creștem legume”, a spus Klingen. „Nu suntem obișnuiți cu aceste temperaturi, cred că va trebui să reînvățăm cum face agricultură.”

Foto: Profimedia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro