Europa nu a fost pregătită pentru valul de căldură care a lovit-o. Cel puțin 2.000 de oameni au murit, iar bilanțul va crește
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europa are mult de lucru pentru a-și proteja orașele și infrastructura în fața caniculei tot mai frecvente. Nu în ultimul rând, mentalitatea trebuie și ea schimbată, spun experții citați de publicația europeană Politico.
Țările europene nu erau pregătite pentru valul infernal de căldură care a traversat continentul în mare parte din luna iulie.
Peste 2.000 de persoane au murit luna aceasta în Spania și Portugalia și se așteaptă ca acest număr să crească atunci când vor fi publicate datele din Franța, Marea Britanie, Belgia, Olanda și din cea mai mare parte a Europei Centrale și de Est, unde canicula a persistat în weekend.
Lipsa de pregătire a Europei a fost evidențiată și de faptul că incendiile masive de vegetație s-au răspândit în Franța, Spania, Grecia și Portugalia săptămâna trecută. În loc să desfășoare avioane suplimentare de stingere a incendiilor, Uniunea Europeană era abia în discuții pentru a le cumpăra.
De asemenea, a putut fi observat impactul pe care valul de căldură l-a avut asupra economiei - sectorul energetic, transporturile și infrastructura tehnologică au făcut eforturi să funcționeze la temperaturile care au depășit 40 de grade Celsius.
În timp ce temperaturile au bătut recorduri istorice pe întreg continentul, inclusiv în Marea Britanie, oamenii de știință din domeniul climei au avertizat că episodul nu va fi unul singular. Valuri de căldură similare și chiar mai intense vor reveni tot mai des, din cauza schimbărilor climatice.
O planetă mai fierbinte
Specialiștii au mai avertizat că răspunsul autorităților la aceste valuri de caniculă poate determina numărul de victime și nivelul de perturbare a societății și a economiei.
„Este vorba de modul în care facem față acestei situații”, a explicat pentru Politico Maarten van Aalst, director al centrului climatic al Crucii Roșii și membru al consiliului științific consultativ al UE privind schimbările climatice.
„Într-un fel, acele sute de vieți pierdute în timpul valurilor de căldură sunt tot atâtea vieți irosite”, a spus el.
Doar că, la cel mai înalt nivel, guvernele europene pur și simplu nu reușesc să se pregătească în mod adecvat pentru o planetă mai fierbinte.
Toate țările UE au elaborat planuri naționale privind modul în care vor face față schimbărilor climatice. Însă acestea sunt deseori slab elaborate și fără finanțare.
În conformitate cu legislația UE, fiecare țară membră trebuie să raporteze cât cheltuiește pentru așa-numita „adaptare la schimbările climatice”, în total și pe sectoare.
Analiza Politico a rapoartelor arată că 20 din cele 27 de țări nu oferă detalii despre planurile lor de cheltuieli sau oferă puține detalii.
„Pur și simplu nu au aceste informații”, a declarat Wouter Vanneuville, expert în adaptarea la schimbările climatice la Agenția Europeană de Mediu (AEM).
Răspunsul la dezastre
Căldura este cel mai periculos dezastru natural din Europa. În ultimele patru decenii, între 76.000 și 128.000 de persoane au murit în urma valurilor de căldură, arată datele AEM împărtășite cu Politico.
Însă cel mai mare număr de decese cauzate de căldură din ultimele decenii nu a fost înregistrat în Spania sau Italia, țări cu temperaturi ridicate, ci în Germania, ceea ce evidențiază rolul jucat de politicile locale și de nivelul de pregătire al autorităților.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, mai puțin de jumătate dintre cele 27 de țări din UE au planuri de acțiune pentru a gestiona impactul căldurii extreme asupra sănătății - iar dintre cele care au planuri, mai mult de jumătate sunt insuficient finanțate.
„Discrepanța dintre nivelul de pericol și ritmul de acțiune este scandaloasă”, a declarat Martin Herrmann, medic din München și președinte al Alianței germane pentru protecția climei și sănătate, o rețea de lucrători din domeniul sănătății.
Unele țări au început să ia măsuri după un val de căldură mortal în 2003. Franța a adoptat un așa-numit plan de caniculă pentru a-i alerta și proteja mai bine pe locuitori. Multe dintre autoritățile sale municipale și-au înregistrat, de asemenea, cei mai vulnerabili cetățeni, astfel încât aceștia să poată lua legătura cu consilierii sanitari atunci când se apropie un val de căldură.
Van Aalst a declarat că astfel de politici au redus semnificativ ratele de mortalitate. Dar nivelurile de pregătire variază foarte mult.
La cinci ani după ce Ministerul Mediului din Germania a cerut elaborarea unor planuri de acțiune locale împotriva caniculei, un sondaj realizat de ziarul Die Zeit în rândul a 300 de autorități districtuale germane a constatat că 80% dintre acestea nu aveau niciun protocol în vigoare.
De asemenea, țara nu este pregătită să facă față incendiilor de pădure în ritmul și la scara la care acestea se întind în prezent. Numai în landul Renania de Nord-Westfalia au izbucnit 11 incendii în patru zile.
Chiar și în timp ce se grăbesc să stingă aceste incendii, pompierii se confruntă cu obstacole birocratice, a declarat Ulrich Cimolino de la Asociația germană a pompierilor.
Șefii brigăzilor trebuie să solicite elicoptere de stingere a incendiilor de la centrul de comandă local, care trebuie să întrebe guvernul regional, care trebuie să întrebe ministerul federal de interne, care apoi verifică dacă poliția regională sau federală sau piloții armatei sunt disponibili pentru a zbura.
În cel mai bun caz, acest proces durează una sau două ore, a declarat Cimolino pentru presa germană. Dar unele state cer, de asemenea, să fie completate formulare - totul în timp ce focul se extinde - ceea ce înseamnă că aprobarea poate dura mai multe ore.
Prin comparație, autoritățile din Grecia au trimis săptămâna trecută 15 avioane pentru a lupta împotriva flăcărilor din regiunea Atenei la 26 de minute de la observarea incendiului, a relatat ziarul Kathimerini.
O problemă economică
Nevoia Europei de a se adapta la temperaturile mai ridicate are la bază și considerente economice.
În multe părți ale Europei, în urma valului de căldură, infrastructura critică a cedat în urma temperaturilor ridicate.
În Londra, aeroportul Luton a fost nevoit să suspende zborurile după ce căldura a deteriorat pista de aterizare. O mare parte din sistemul feroviar din Marea Britanie a fost închis.
În Olanda, orașul Amsterdam a stropit podurile cu apă pentru a le menține funcționale, în timp ce în Italia, autostrada și liniile de cale ferată care leagă Trieste de restul țării au fost închise din cauza incendiilor de vegetație care au cuprins zona.
În Franța și Belgia, centralele nucleare și-au întrerupt sau redus activitatea deoarece apa de răcire a devenit prea caldă.
Nici măcar spațiul cibernetic nu este imun la căldură. Atât Google, cât și divizia de cloud computing a Oracle au suferit „defecțiuni” ale unităților de răcire în Marea Britanie săptămâna trecută - Oracle indicând drept cauză „temperaturile ridicate neobișnuite pentru acest sezon”.
Centrele de date din Europa, care alimentează activitățile zilnice pe Internet, sunt greu de întreținut la o temperatură optimă chiar și în zilele obișnuite. Acesta este unul dintre motivele pentru care centrele de date ale unora dintre cele mai mari companii de tehnologie au fost amplasate în zonele nordice și, de cele mai multe ori, lângă surse de apă care pot fi folosite pentru răcirea serverelor.
Pe măsură ce căldura toridă începe să ajungă și în aceste zone, mai ales dacă este însoțită de secetă, operatorii centrelor de date se vor lovi de dificultăți.
Adaptarea infrastructurii și a orașelor va avea, de asemenea, un preț ridicat. Majoritatea locuințelor din nordul Europei sunt construite pentru a reține mai degrabă căldura și, de obicei, nu au unități de aer condiționat, ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de renovări în masă.
Casele din Spania sunt dotate cu aer condiționat într-o proporție de patru ori mai mare decât cele din Franța. În Marea Britanie, estimările spun că doar între 1 și 5% din locuințe au aer condiționat.
De asemenea, orașele tind să fie planificate fără a ține cont de modul în care căldura este reținută atunci când mercurul urcă la niveluri extreme: așa-numitul efect de „insulă de căldură”.
Pentru a permite supraviețuirea într-un viitor mai cald, va trebui ca orașele să planteze copaci, să adapteze modul de construcție și să investească în materiale care pot face față la căldură și frig, spun experții citați de Politico.
Schimbarea mentalității
Nu în ultimul rând, cei care trebuie să fie pregătiți sunt chiar europenii. Chiar în timp ce agențiile meteorologice emiteau avertismente din ce în ce mai dramatice cu privire la riscul valului de căldură, oamenii își pregăteau grătarele și loțiunile de soare, gata de distracția de vară.
Este o „dilemă”, a spus van Aalst, deoarece pentru majoritatea oamenilor, căldura este ceva controlabil.
Unele ziare din Marea Britanie au mers până acolo încât i-au ironizat pe cei care s-au temut pentru sănătatea persoanelor în vârstă sau a bolnavilor, adică cei care sunt mult mai expuși riscului în zilele călduroase.
„Putem să râdem de ideea că o zi frumoasă la plajă este un fenomen periculos. Dar acestea sunt efectele reale pe care tocmai le-am văzut în propriile noastre țări”, a spus el.
În Germania, nici instituțiile responsabile pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi centrele de îngrijire sau grădinițele, nu tratează frecvent temperaturile ridicate ca pe o amenințare.
Săptămâna trecută, în Bavaria, unde nicio administrație locală nu a elaborat un plan de acțiune împotriva căldurii, „școlile au organizat totuși competiții sportive la 36 de grade și apoi au fost surprinse când copiii s-au prăbușit”, a declarat Herrmann de la Alianța pentru protecția climei și sănătate.
„Nu avem încă acest reflex societal de a recunoaște pericolul căldurii”, a observat el.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
