EXCLUSIV | De ce a dispus Înalta Curte redeschiderea urmăririi penale împotriva Adinei Florea, fosta șefă a Secției Speciale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Plângerea penală pe care Mircea Negulescu a făcut-o pe numele fostei șefe a Secției Speciale Adina Florea a fost clasată de Parchetul General fără ca procurorul de caz să studieze documentele, fără să facă măcar un demers procedural și fără să-l audieze pe petent, rețin judecătorii în motivarea hotărârii din 4 iunie 2024, prin care ordonanța de clasare a fost desființată, iar cauza a fost restituită la Secția de urmărire penală.
Cuprins:
Pe data de 26 octombrie 2023, procurorul Gheorghe Cornescu de la Parchetul General-Secția de urmărire penală a clasat o plângere penală făcută de fostul procuror DNA Ploiești Mircea Negulescu în urma scandalului care a culminat cu excluderea acestuia din urmă din magistratură.
După soluțiile de achitare pe care Mircea Negulescu le-a primit în justiție în procesele deschise de „Clanul Cosma” de la Ploiești și de Secția Specială condusă de Adina Florea, fostul procuror s-a adresat, la rândul lui, justiției pentru a i se face dreptate.
În prezent, Adina Florea s-a pensionat din magistratură și a fost angajată la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în poziția de șefă a Departamentului Juridic.
Plângerea penală împotriva Adinei Florea a fost depusă de Mircea Negulescu pe data de 28 noiembrie 2022 la Parchetul General și a primit numărul 3155/P/2022. Dosarul ajuns pe masa procurorului Gheorghe Cornescu de la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.
În aceeași plângere penală, fostul procuror Mircea Negulescu îi acuză de constituire de grup infracțional organizat pe toți din „Clanul Cosma” de la Ploiești, care au pus umărul la înlăturarea lui din magistratură. Toți sunt acuzați de infracțiuni precum fals în înscrisuri, fals în declarații, mărturie mincinoasă sau inducerea în eroare a organelor judiciare:
- Vlad Cosma
- Răzvan Alexe
- Cecilia Stroe
- Marcel Păvăleanu
- Florian Mihai Vaida
- Ovidiu Teodor Luca
- Andrei David Vitter
- Magda Stasie
- Cătălin Ceort
- Georgeta Buliga
Pe data de 26 octombrie 2022, procurorul Gheorghe Cornescu a clasat partea din plângere cu privire la Adina Florea, acuzată de procurorul Negulescu, printre altele, de: represiune nedreaptă, favorizarea făptuitorului, anchetare abuzivă și grup infracțional organizat. Temeiul reținut de procuror pentru clasarea plângerii a fost că „faptele nu există”.
Prin aceeași decizie, procurorul de la Parchetul General a declinat soluționarea cauzei către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova cu privire Vlad Cosma, Răzvan Alexe și celelalte persoane din dosar. Ei au fost acuzați de Mircea Negulescu de mărturie mincinoasă, fals în declarații, inducerea în eroare a organelor de anchetă și grup infracțional organizat.
Împotriva acestei ordonanțe a procurorului de caz, Mircea Negulescu a făcut plângere la procurorul ierarhic superior, care i-a respins-o pe data de 22 februarie 2024.
Pe data de 4 iunie 2024, judecătoarea Maricela Cobzariu de la Înalta Curte a admis plângerea lui Mircea Negulescu împotriva ordonanței de clasare emise de procurorul de caz cu privire la Adina Florea și a trimis cauza înapoi la Parchetul General.
Motivarea Înaltei Curți: „Ordonanța de clasare are un caracter formal”
Libertatea.ro a consultat motivarea hotărârii Înaltei Curți pentru a vedea de ce judecătoarea i-a dat dreptate lui Mircea Negulescu:
- „Judecătorul de cameră preliminară, în acord cu susținerea petentului Negulescu Mircea, apreciază o totală lipsă de aparență în ceea ce privește obligația instituită în sarcina organelor judiciare de a efectua o anchetă aptă să formeze convingerea unui observator independent că i-a fost analizată plângerea de o manieră rezonabilă.
- Constată judecătorul de cameră preliminară că singurul act procedural efectuat de către procurorul de caz este ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem din data de 19.01.2023 (…), iar ulterior acesteia nu a fost administrată nicio probă și nu s-au efectuat niciun fel de verificări sub aspectul celor reclamate de petent.
- Deși, în cuprinsul ordonanței atacate, procurorul face referire la o serie de înscrisuri (…) a căror verificare și analiză susțin, în opinia sa, soluția de clasare, constată judecătorul de cameră preliminară că acestea nu se regăsesc la dosarul cauzei, fiind astfel într-o imposibilitate obiectivă de a realiza un veritabil control al soluției dispuse.
- Deopotrivă, reține judecătorul de cameră preliminară că, urmare a solicitării exprese a instanței de a înainta toate înscrisurile enumerate în cuprinsul ordonanței și care au stat la baza soluției de clasare (…) însăși procurorul, prin adresa nr. 4779 din 07.05.2024, a precizat că nu se află în posesia acestora, iar toate înscrisurile avute în vedere regăsindu-se la dosarul de urmărire penală atașat.
- Dincolo de lipsa de la dosar a oricărui înscris sau act care să susţină soluţia de clasare dispusă în cauză şi să creeze aparenţa unui minim de verificări efectuate în acest sens de organele abilitate, constată judecătorul de cameră preliminară că procurorul nu a procedat nici măcar la ascultarea petentului, apreciind fără temei că cele expuse prin sesizare și cele două hotărâri atașate acesteia sunt suficiente, deși petentul a solicitat chiar prin plângere să fie audiat.
- Apreciază judecătorul de cameră preliminară că pentru stabilirea cu exactitate a elementelor de fapt referitoare la infracțiunile care formează obiectul sesizării, se impunea analiza, verificarea și soluționarea solicitărilor petentului în integralitatea lor, precum și a cererilor de probatorii în vederea unei investigații penale complete.
- Sub acest aspect, nu prezintă importanță gradul de relevanță al înscrisurilor înaintate de petent în desfășurarea anchetei, procurorului revenindu-i obligația de a le examina, a le avea în vedere și a soluționa, așa cum considera necesar, cererile formulate, dar de asemenea, și de a efectua o anchetă proprie bazată pe un ansamblu probator administrat în mod nemijlocit în faza de urmărire penală.
- Drept urmare, procurorul putea să ia una dintre măsurile prevăzute de norma procesual penală, respectiv începerea urmăririi penale in personam sau pronunțarea unei soluții de clasare, doar ulterior efectuării unor minime acte de anchetă.
- Or, în lipsa unei anchete efective, necesare și absolut obligatorie, care impunea identificarea elementelor de fapt existente în cuprinsul sesizării, judecătorul de cameră preliminară apreciază că ordonanța atacată are un caracter formal, ce denotă lipsa oricărei verificări a aspectelor prezentate în cuprinsul plângerii penale, iar actele dosarului nu au avut aptitudinea de a forma convingerea instanței că s-au efectuat demersurile necesare pe contextul sesizat”, reține Înalta Curte în hotărârea din 4 iunie 2024.
Procesul civil: Negulescu cere daune de 15 milioane de lei de la Vlad Cosma
Tribunalul București are pe rol procesul civil (dosar 23370/3/2023) în care Mircea Negulescu cere daune de 15 milioane de lei de la Vlad Cosma, Răzvan Alexe și de la alte 10 persoane.
Iată ce scriu avocații lui Mircea Negulescu în acțiunea în răspundere delictuală depusă pe rolul Tribunalului București:
- „Modul ilicit organizat în care pârâții au înțeles să acționeze prin construirea unui scenariu mincinos, prin ticluirea de probe, este de natură să afecteze grav încrederea în sistemul judiciar esențială pentru buna funcționare a unei societăți democratice și pentru asigurarea garantării înfăptuirii justiției.
- Societatea în ansamblul său, trebuie să aibă încredere că justiția va fi administrată în mod corect și imparțial, că judecătorii vor lua decizii obiective și că drepturile și libertățile lor vor fi protejate.
- Modul de operare al pârâților este fără precedent în sistemul judiciar român și pune în evidență potențialul ilicit periculos și fraudulos astfel încât oricare magistrat poate cădea victimă unei astfel de malversațiuni, cu consecința pierderii încrederii societății în independența și imparțialitatea justiției.
- Concluzionând asupra întregii expuneri şi în considerarea argumentelor învederate anterior, vă solicităm să dispuneţi admiterea acţiunii, constatarea săvârșirii faptelor ilicite, și obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 15.000.000 lei, reprezentând daune morale.
- În cazul concret, a fost afectată în mod iremediabil atât reputaţia publică cât şi reputaţia personală a reclamantului, respectiv modul în care acesta este perceput de societatea civilă, precum şi de restul persoanelor cu care interacţiona în viaţa privată.
- Se impune a preciza faptul că activităţile ilicite desfăşurate de pârâți au vizat pretinse infracțiuni comise de reclamant, în calitate de magistrat, funcție de demnitate publică, astfel încât a fost creat un precedent periculos pentru buna înfăptuire a justiției în sensul că magistrații, indiferent de palierul jurisdicțional unde funcționează, pot fi victime fiind acuzati pe nedrept pentru infracțiuni pretins comise pe care în realitate nu l-au săvârșit.
- După începerea urmăririi penale faţă de acesta, în presă şi în mediul online au apărut o multitudine de articole defăimătoare, care s-au diseminat cu rapiditate şi au fost de natură să creeze în mentalul colectiv percepția publică că reclamantul este un infractor”, se arată în actele dosarului civil.
Un prim termen al acestui proces a avut loc la Tribunalul București pe data de 20 iunie 2024, cauza fiind amânată pe 21 noiembrie 2024.
Ce a reținut Înalta Curte în motivarea achitării lui Mircea Negulescu
Înalta Curte a reținut în motivarea achitării lui Mircea Negulescu că Vlad Cosma și gașca lui din Ploiești „au construit un scenariu mincinos prin ticluire de probe”, pe care procuroarea Adina Florea de la Secția Specială le-a folosit împotriva fostului magistrat pentru a-l acuza de cercetare abuzivă.
În perioada 2017-2019, atunci când ministru al justiției era Tudorel Toader, iar majoritatea politicienilor susțineau Secția Specială, în presă a „bubuit” scandalul abuzurilor grotești ale procurorului Portocală, trimis în judecată de Adina Florea, care spera că va ajunge la DNA, în locul Laurei Codruța Kovesi.
Aceasta din urmă fusese propusă spre destituire de ministrul Tudorel Toader, care i-a și făcut un „rechizitoriu”, structurat pe 40 de puncte, care prezentau „acte și fapte” abuzive pe care Kovesi le-ar fi comis în întreaga perioadă în care s-a aflat în fruntea DNA.
O parte din ele se refereau și la susținerea publică pe care acesta a avut-o față de Mircea Negulescu - „de la unitatea de elită DNA-Ploiești”.
După ce președintele Klaus Iohannis a destituit-o pe Laura Codruța Kovesi, a urmat un întreg scandal de „dezvăluiri” din dosarele lui „Portocală” - cum îl numeau infractorii și apropiații lor.
Mircea Negulescu a fost achitat de Înalta Curte atât pe fond (31.10.2022), cât și în apel (26.06.2023), pentru acuzațiile de cercetare abuzivă și represiune nedreaptă pe care i le-au adus Adina Florea și Vlad Cosma, pentru următoarele considerente:
- „Înalta Curte constată, așadar, că analiza coroborată a materialului probator administrat conduce la concluzia certă că nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de către partea civilă (n.r. - Vlad Cosma) şi o parte din martorii din prezenta cauză, în scopul evident de a-şi susţine apărările din alte dosare penale, însă prin gravitatea afirmaţiilor şi caracterul organizat demonstrat în cauză, declaraţiile acestora depăşesc cu mult cadrul permis de dispoziţiile legale.
- După cum rezultă din probatoriul expus, această strategie de apărare a fost iniţiată în contextul declanşării acţiunii disciplinare împotriva procurorului, ulterior fiind favorizată de soluţiile dispuse în cadrul acestei proceduri, dar şi de reflectarea în media a conduitei procurorului.
- Împrejurarea că într-o anumită speţă concretă s-a dovedit un comportament ce a dus la soluţia excluderii din magistratură este fără relevanţă în prezenta cauză şi nu poate fi generalizată pentru toate cazurile instrumentate de procurorul Negulescu Mircea, după cum nici nu poate constitui temei de acordare a prezumţiei absolute de adevăr pentru toate susţinerile persoanelor care, la un moment dat, au fost audiate în diverse calităţi procesuale de acesta.
- În prezenta cauză, acceptarea necenzurată a susţinerilor părţii civile şi ale martorilor, fără a se observa aspectele esenţiale care demonstrau fără nicio îndoială că realitatea era opusă celei relatate de aceştia (…) a condus la formarea acestui dosar penal, care a influenţat şi soluţia pronunţată în cauza în care Alexe Răzvan, Cosma Vlad Alexandru şi Uşurelu Petrică Lucian erau cercetaţi în calitate de inculpaţi.
- Examinarea întregului probatoriu conduce la concluzia certă că în instrumentarea dosarului nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorul Negulescu Mircea nu a determinat, prin constrângere sau conduită cu efect intimidant, martorii să formuleze denunţ sau declaraţii mincinoase cu privire la participarea la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală a părţii civile Vlad Cosma Alexandru şi nici nu a săvârşit vreo faptă care să poată fi circumscrisă noţiunii de ticluire de probe nereale”, arată judecătorii de la Înalta Curte.
Reamintim că Vlad Cosma a susținut tot timpul în declarațiile lui publice că a fost constrâns de procurorul Mircea Negulescu să facă declarații neadevărate, să-l toarne pe prietenul lui, Sebastian Ghiță, ori pe alți politicieni.
Foto: Hepta
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
musatm000 30.06.2024, 11:05
Ma gandesc ca "procurorii" erau pusi si instruiti acolo de Liviu Dragnea,Nicolicea si Iordache ,nu? PSD ul a facut varza Justitia dupa voia tatucilor. Pana la urma le-a iesit ,schimbarile erau calculate sa salveze toti hotii nu doar unul,hoti din trecut,prezent si viitor...
BONY 30.06.2024, 11:32
Probabil justitia noastra i-a simtit lipsa vestitului Portocala si a apelat la detergenti de ultima generatie pentru a-l albi,jumulind in acelasi timp statul de ceva milioane despagubiri.
Realist2023 30.06.2024, 11:40
Sa ne amintim: Adina Florea era ciumagul cu care pesedistii (condusi cu glorie de Dracnea) isi subjugasera Justitia - cine misca in front ajungea la Sectia Speciala !!
tasemur10 30.06.2024, 12:41
Tatăl acestei infractoare (adina florea) era un important membru psd Constanța, iar prin acest șir imens de minciuni, manipulare prin presa dirijată, sprijin de la gargamel (sinistru al justiției la acel moment) și nu în ultimul rând un sprijin puternic (dar mascat de bună-credință mimată) al mutului suprem de la Cotroceni, infractorii din TOATE PARTIDELE au reușit să pună la pământ justiția. În acel moment chiar vedeam "sânge" important pe pereții justiției! Oare de atunci s-a terminat corupția în ro? Nici vorbă de așa ceva! Corupția în această țară bătută de soartă e la un nivel fără precedent, iar politicienii fură în voie! Ăsta a fost singurul scop al lui dragnea și a tuturor politicienilor care mimau și mimează în continuare cinstea și corectitudinea. Sper să i se înfunde și lui johannis când nu va mai fi președinte! Lupta lui cu dragnea și cu corupția a fost doar o formă de manipulare grosolană a acestui...nimic!
Serban_radu. 30.06.2024, 13:42
Adina Florea merita sa platesca atat cu bani cat si cu libertatea !
Zorro2024 30.06.2024, 12:24
Sper să i se acorde despăgubiri substanțiale lui Negulescu. Fiindcă au distrus destine și oameni care și-au făcut datoria, oameni care prețuiau apărați de stat. Pentru ce să se mai lupte un procuror cu mafia, dacă pățește așa ceva ? Merită ?
Teceneu 30.06.2024, 12:25
Asta arata putregaiul din justitie. Sa clasezi un dosar fara sa faci cercetari e o abatere grava care ar trebui pedepsita exemplar. Ce s ar fi intamplat daca in locul lui M. Negulescu ar fi fost un om simplu, fara cunostinte juridice si fara putere de actiune?