EXCLUSIV. Previziuni sumbre: România poate crea soiuri rezistente la secetă abia peste 8 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România este departe de a crea niște soiuri rezistente la secetă, iar dacă cercetarea ar începe acum, am avea nevoie de cel puțin 7-8 ani pentru primele rezultate, asta după ce ne-am distrus singuri tot sistemul de irigații.
Când vine vorba de crearea unor soiuri mai rezistente la secetă, soluții s-ar găsi, dar nu sunt bani pentru cercetare. ”Dar țineți cont de faptul că este foarte greu să faci producție mare fără apă, se pot crea soiuri care să aibă o toleranță mai mare la stresul termo-hidric. Dacă am avea finanțare, s-ar putea realiza, dar mai întâi va fi nevoie să facem o evaluare a patrimoniului genetic, să-l triezi să vezi ce are în gene, care sunt rezistente și am avea nevoie de cel puțin 7-8 ani pentru a avea primele rezultate”, a declarat pentru Libertatea, cercetătorul Costel Vânătoru.
Potrivit acestuia, în condițiile în care nu avem finanțare vom rămâne aceeași piață de desfacere pentru produsele din importuri, în cel puțin 20-30 de ani de acum încolo.
„În primul rând, ar fi nevoie de finanțarea salarizării, măcar aceasta să o asigure și dotarea laboratoarelor de cercetare și aducerea la zi a bazei tehno-materiale. Dacă se realizează acest lucru se face un pas important. Din păcate, din ce am văzut eu până acum, sunt foarte multe vorbe și se așteaptă de la noi să facem minuni, vor rezultate înaintea finanțării”, a mai spus dr. ing. Costel Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău.
În laboratoarele de cercetare de la noi nu s-au mai reînoit dotările din anii ‘80-’90. Și dacă încă vă mai întrebați cum acest lucru este posibil, mai avem o problemă. „Suntem evaluați de oameni care nu știu nimic despre cercetare și asta este o altă problemă”, a mai spus Vânătoru.
Sectorul privat vs. cel de stat
„Există o firmă în România care alocă în fiecare zi câte un milion de euro pentru cercetare, dar aceasta este pe locul doi sau trei la nivel mondial. La noi, dacă statul ne dă un bănuț ni se cer rezultate imediate și de excepție”, a mai spus cercetătorul.
La noi, de abia acum se discută o lege a cercetării, iar dacă aceasta va fi susținută de toată părțile implicate în discuții, ar putea fi adoptată în septembrie. „Anul acesta noi am avut 25 de milioane de lei pe plan sectorial, la care am mai adăugat 75 de milioane de lei în buget, dar aceşti bani nu i-am putut acorda efectiv din cauza unei prevederi legislative. Ca buget am avut 100 de milioane şi practic la anul ar trebui să se dubleze această sumă ca să acoperim toate necesităţile cercetării. Sigur, gradual, ar trebui să investim mult mai mult, ca în 2-3 ani să se schimbe radical situaţia din cercetare”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
Deșertificarea României
Există și soluții pentru oprirea deșertificării României, dar pentru asta trebuie gândit un plan la nivel național nu unul pe scară mică pentru că altfel nu ar avea nici un pic de eficiență, mai spune cercetătorul.
Anul acesta seceta a afectat, până în prezent, peste 300.000 de hectare de culturi agricole, în special cu porumb şi floarea soarelui, potrivit datelor publicate de ministerul Agriculturii. Cele mai calamitate zone sunt cele din sudul ţării şi nordul Moldovei. „Îmi este greu să spun în acest moment cât ne va costa seceta în acest an. Avem transmise la MADR peste 300.000 de hectare calamitate, de la 136.000 hectare anunţate anterior, însă în ultimul timp s-au notificat mult mai multe”, a declarat zilele trecute ministrul, Achim Irimescu.
