CEDO a făcut 10 precizări într-o informare de genul „Întrebare/ Răspuns”. CEDO a spus că nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare şi că nu a fost nici în acord, nici în dezacord cu Curtea Constituţională a României, cea care a anulat alegerile pe 6 decembrie 2024.
Totuși, Curtea a menționat că Georgescu „nu a prezentat niciun argument de fapt şi de drept în sprijinul plângerilor sale”.
Răspunsurile Curții:
1. CEDO a anulat alegerile din România?
Nu. Curtea Constituţională a României a fost cea care a decis să anuleze alegerile prezidenţiale, deoarece a constatat că au existat nereguli în vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare.
2. Deci, cum a ajuns acest caz la CEDO?
Călin Georgescu, un candidat la alegerile prezidenţiale din România din 2024, a sesizat Curtea. El s-a plâns în temeiul articolului 3 Protocolul 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere) că decizia Curţii Constituţionale a României de anulare a alegerilor prezidenţiale a fost nedreaptă faţă de el.
3. CEDO a fost de acord cu decizia Curţii Constituţionale?
CEDO nu a fost nici de acord, nici în dezacord cu Curtea Constituţională. CEDO a constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă din ţară, nu Preşedinţia, prin urmare, dreptul la alegeri libere pentru alegerea legislativului, astfel cum este garantat de Convenţia Europeană, nu se aplică în acest caz.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e9113344388d134c6426393cde2e4ad2.jpg)
4. Ce prevede dreptul la alegeri libere?
Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) stabileşte că statele trebuie ”să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, se aplică numai alegerilor legislative, nu şi alegerilor prezidenţiale.
5. Dar ce se întâmplă cu toate celelalte plângeri formulate de dl Georgescu?
Curtea a examinat toate argumentele domnului Georgescu. Acesta s-a plâns în temeiul articolelor 6 şi 13 că nu a avut parte de un proces echitabil. Dar cauza sa nu se referea la un proces, astfel încât această plângere era inadmisibilă deoarece nu era relevantă pentru fapte.
6. Şi argumentele lui care susțin că decizia Curţii Constituţionale a subminat libertatea de a participa la procesul democratic, în special libertatea de asociere politică?
Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt şi de drept în sprijinul plângerilor sale, astfel încât nu a oferit Curţii niciun element de luat în considerare.
7. Este aceasta o decizie cu totul excepţională?
Nu. Această decizie este în deplină concordanţă cu deciziile anterioare ale Curţii.
8. Poate fi atacată această decizie?
Nu, deciziile de inadmisibilitate sunt definitive.
9. Cine poate face o cerere la CEDO?
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ced1fbe9541fceb188fe48b169051f29.jpg)
Orice persoană, inclusiv cetăţenii statelor membre, precum domnul Georgescu, poate depune o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă consideră că un stat le-a încălcat drepturile protejate de Convenţie sau de protocoalele acesteia.
10. Are această cauză legătură cu Uniunea Europeană?
Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată Uniunii Europene, iar cauza nu are nicio legătură cu apartenenţa României la UE
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins joi, 6 martie, cererea de suspendare a deciziei CCR privind anularea alegerilor, ca măsură provizorie, până la soluționarea cauzei. Pe 21 ianuarie, CEDO a respins și cererea prin care Georgescu cerea adoptarea de măsuri provizorii, inclusiv suspendarea deciziei CCR și reluarea procesului electoral, până la judecarea cauzei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a396c1c7076cf6cec0153467ee195638.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_3ae7b384fbbc02803f60512679f2b6df.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ab97523dc3e6e50ab2dc3f546d965659.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2530bfae8552df1c14d23b461349ddfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_225f2011e91fb0208faa821fac0a5139.jpg)