Satul care își produce singur energie electrică, în Germania
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un mic sat din estul Germania a devenit un exemplu remarcabil de independență energetică, reușind să își protejeze locuitorii de fluctuațiile globale ale prețurilor la energie. În timp ce crizele energetice recente au dus la creșteri semnificative ale facturilor în întreaga Europă, comunitatea din Feldheim se bucură de electricitate ieftină și stabilă, potrivit Deutsche Welle.
Cuprins:
Energie ieftină, într-o perioadă de criză
Pentru mulți europeni, facturile la energie au devenit o povară serioasă, mai ales după izbucnirea Războiul Rusiei în Ucraina. Însă în Feldheim, situația este complet diferită.
„În vechiul meu apartament, foloseam aproximativ 2.400 de kilowați-oră pe an. Toată această tehnologie are nevoie de multă electricitate”, a spus Jens Neumann.
După mutarea în sat, lucrurile s-au schimbat radical: „Sunt destul de relaxat în privința tuturor acestor lucruri acum, pentru că mi-au redus costurile cu mai mult de jumătate”.
În timp ce prețul energiei electrice în Germania a ajuns la aproximativ 0,45 de euro/kWh în perioada de vârf a crizei, locuitorii din Feldheim au plătit sub jumătate din această sumă.
Concret, locuitorii din acest sat plătesc 0,12 euro/kWh (circa 0,6 lei) în prezent. Aceștia au și o taxă fixă de 5,95 de euro pe lună pentru electricitate.
Între timp, românii s-au apropiat de acest preț doar în perioada în care prețul a fost plafonat la 0,68 de lei/kWh (pentru cei cu consum mic). După ce s-a eliminat plafonarea, cele mai ieftine oferte se încadrează undeva la peste un leu pe kWh. Cei mai mulți români plătesc undeva între 1,2 și 1,5 lei/kWh pentru energia electrică. Adică dublu față de nemții din satul Feldheim.
Cum a început transformarea satului
Povestea succesului începe în anii ’90, când inginerul Michael Raschemann a văzut potențialul zonei pentru energie eoliană.
Satul, situat într-o regiune ușor înălțată, avea condiții ideale pentru turbine eoliene. În plus, după reunificarea Germaniei, zona se confrunta cu probleme economice și lipsa locurilor de muncă.
Primele turbine au fost instalate treptat, iar comunitatea locală a fost implicată constant în decizii.
„Aceasta a fost o structură care a crescut lent, în timp. Au fost adăugate mai multe turbine eoliene, dar locuitorii au fost întotdeauna informați și implicați”, a explicat Sebastian Herbst.
De la turbine eoliene la un sistem complet autonom
În timp, Feldheim și-a extins infrastructura energetică. Pe lângă energia eoliană, satul a investit în:
- o instalație de biogaz care transformă deșeurile agricole în energie
- panouri solare
- un sistem de stocare a energiei în baterii
- o rețea proprie de electricitate și încălzire
Instalația de biogaz joacă un rol esențial, transformând gunoiul de grajd și culturile agricole în electricitate și căldură, reducând în același timp emisiile de metan.
Astfel, locuitorii din satul german nu stau nici cu grija facturilor la încălzire, în timp ce românii se pregătesc să plătească facturi la gaze cu un sfert mai mari de la 1 aprilie.
Rețea proprie și implicarea comunității
Un moment decisiv a fost în 2010, când satul și-a construit propria rețea electrică, independentă de sistemul național.
Fiecare gospodărie a contribuit cu aproximativ 3.000 de euro pentru dezvoltarea infrastructurii. Această investiție colectivă a permis reducerea drastică a costurilor: locuitorii plătesc în prezent aproximativ 0,12 euro/kWh, mult sub media națională.
Succesul se bazează și pe implicarea comunității.
„Este incredibil de important să folosim această mică fracțiune de energie - aproximativ un milion de kilowați-oră - la nivel local, pentru a obține acceptarea introducerii în rețea a celor 99,5% rămase”, a spus Raschemann.
Satul produce mult mai multă energie decât consumă, iar peste 99% este livrată în rețeaua națională.
Ce poate învăța restul lumii
Modelul Feldheim a atras atenția internațională și este studiat ca exemplu de tranziție energetică reușită. Totuși, replicarea acestuia nu este ușoară.
Satul are avantaje specifice:
- dimensiune mică
- comunitate unită
- resurse naturale favorabile
- colaborare între autorități și locuitori
Chiar și așa, lecțiile sunt clare: comunicarea transparentă și beneficiile directe pentru populație sunt esențiale pentru acceptarea proiectelor de energie regenerabilă.
Provocările viitorului
Deși modelul funcționează, Feldheim se confruntă cu noi provocări. Subvențiile pentru biogaz sunt în scădere, iar turbinele eoliene existente vor trebui înlocuite în viitor.
Cu toate acestea, cheia succesului rămâne aceeași: implicarea comunității.
„Încă o dată, este important să-i atragem și pe membrii Feldheimer - să înțeleagă această schimbare și să fie dispuși să o accepte”, a subliniat Raschemann.
Feldheim demonstrează că independența energetică nu este doar un concept teoretic, ci o soluție reală care poate proteja comunitățile de crizele globale și poate reduce semnificativ costurile pentru locuitori.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
