Femeile care sunt șefi de stat în lume. De la Maia Sandu la Claudia Sheinbaum
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din cele 195 de țări recunoscute de ONU, doar 29 sunt conduse de femei. Pentru cea mai înaltă funcție în stat se luptă și Elena Lasconi, candidata USR la Președinția României, care a fost votată în primul tur al alegerilor prezidențiale de 19,18% din alegători.
Elena Lasconi a ajuns în turul II al alegerilor prezidențiale
În cazul României, Elena Lasconi este a doua candidată care ajunge în turul II al alegerilor prezidențiale, conform rezultatelor finale publicate de Biroul Electoral Central.
Prima femeie care a ajuns în turul al II-lea al scrutinului prezidențial a fost Viorica Dăncilă, în anul 2019. La acea vreme, Dăncila, care candida din partea PSD, a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, cu 33,91% din voturi.
Potrivit diviziei UN Women a Organizației Națiunilor Unite, la 19 septembrie 2022, 30 de femei erau șefi de stat și/sau de guvern în 28 de țări.
În prezent, femeile au un procent destul de mic în ceea ce privește funcțiile de conducere în statele membre ale ONU. În aceste 193 de state membre, 21% dintre prim-miniștri și 26% dintre parlamentari sunt femei. De asemenea, femeile ocupă 34% din funcțiile din administrația locală, conform World Population Review.
Țările conduse de femei
80 de state au fost conduse la un moment dat de femei.
Iată care sunt statele conduse de femei: Mexic – Claudia Sheinbaum (președintă), Sri Lanka – Harini Amarasuriya (prim-ministru), Thailanda – Paetongtarn Shinawatra (prim-ministru), Islanda – Halla Tomasdottir (președinte); Republica Democrată Congo – Judith Suminwa (premier), Macedonia de Nord – Gordana Siljanovska-Davkova (președintă), Malta – Myriam Spiteri Debono (președintă), Insulele Marshall – Hilda Heine (președintă), Dominica – Sylvanie Burton (președintă), Letonia – Evika Siliņa (prim-ministru), Trinidad şi Tobago – Christine Kangaloo (președintă), Bosnia și Herțegovina – Borjana Krišto (președintă a Consiliului de Miniștri), Slovenia – Nataša Pirc Musar (președintă), Peru – Dina Boluarte (președintă), Italia – Giorgia Meloni (prim-ministru), India – Droupadi Murmu (președintă), Honduras – Xiomara Castro (președintă), Barbados – Sandra Mason (președintă), Samoa – Fiamē Naomi Mataʻafa (prim-ministru), Kosovo – Vjosa Osmani (președintă), Tanzania – Samia Suluhu Hassan (președintă), Republica Moldova – Maia Sandu (președintă), Lituania – Ingrida Šimonytė (prim-ministru), Togo – Victoire Tomegah Dogbé (prim-ministru), Grecia – Katerina Sakellaropoulou (președintă), Danemarca – Mette Frederiksen (prim-ministru), Georgia – Salome Zourabichvili (președintă), Etiopia – Sahle-Work Zewde (președintă) și Barbados – Mia Mottley (prim-ministru).
Până aproape de secolul al XX-lea, femeile nu au avut drept de vot, nu au avut dreptul de a se prezenta în public, nu au avut dreptul de a-și exprima opiniile și nu au avut dreptul de a avea pretenții politice.
