În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti, partea de est a Moldovei, situată între râurile Prut şi Nistru, cu numele Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus, fiind gubernie rusească până în anul 1918.
În 1918, organul suprem al puterii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu România, stare ce durează până în anul 1940, când, ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică. Ca unitate teritorială în componenţa URSS, Moldova a funcţionat pînă la finalul secolului XX.
La 27 august 1991, Republica Moldova a devenit stat independent şi suveran şi avea în componenţa sa şi regiunea Transnistria, situată pe malul stâng al Nistrului, anexată fostei republici sovietice, în 1940, de guvernul de la Moscova.
La 2 septembrie 1991, Transnistria și-a declarat independența față de Republica Moldova, declanșând un conflict armat între forțele separatiste și cele moldovene, desfăşurat în 1992 şi soldat cu peste 1.000 de morţi. După acordul privind încetarea focului, Transnistria şi-a menţinut statutul de regiune separatistă, pro-rusă, cu sprijinul unui contigent de aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi, dislocaţi cu rolul de menţinere a păcii în zonă. Cu monedă, paşaport şi administraţie proprii, Transnistria se consideră, astăzi, stat independent, care însă nu este recunoscut pe plan internaţional. La rândul lor, autorităţile de la Chişinău consideră Transnistria o regiune autonomă a Republicii Moldova. Vezi cele mai noi știri despre situația politică din Republica Moldova, ce se întâmplă la Chișinău sau care sunt ultimele evenimente din zona, inclusiv Transnistria!