Foto | Aici se transformă fecalele în energie electrică!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primele contrucţii ale staţiei de la Glina au fost ridicate în 1985. În 1990 au fost stopate. Abia în anul 2005 au reînceput lucrările, după planuri noi. Rostul staţiei este să preia apa reziduală din caseta tehnică de sub Dâmboviţa, în care sunt deversate dejecţiile, inclusiv fecalele, din canalizarea întregului oraş, şi să o purifice.
Ieri s-a dat în folosinţă Linia I a staţiei. Aceasta însemană că din volumul de 12 metri cubi pe secundă de apă cu deşeuri, din caseta mai sus menţionată, intră în procesul de epurare doar 5 metri cubi. Restul se decantează şi se trimite înapoi în râu.
Cei 5 metri cubi de apă reziduală care intră în procesul tehnologic sunt curăţaţi cu ajutorul unor bacterii şi a unor substanţe speciale. Apa curată este redirecţionată către Dâmboviţa, iar mâlul rezultat este fermentat pentru a produce biogaz.
Biogazul este ars apoi de generatoarele care produc energia electrică folosită pentru susţinerea procesului tehnologic de mai sus. Practic, în acest momnet jumătate din electricitatea folosită de uzină este obţinută din biogaz. După ce este ”stors” de combustibil, mâlul uscat este depozitat în spaţii special amenajate.
”Până în anul 2015 vom implementa şi Faza a II-a a proiectului, care presupune, printre altele, epurarea întregii cantităţi de apă din caseta tehnică a oraşului, adică 12 metri cubi pe secundă, şi contruirea unui incinerator care să ardă mâlul pe care deocamdată îl stocăm în depozite speciale. Din această ardere va rezulta o altă cantitate de energie electrică, alta decât cea rezultată din biogaz, pe care o vom folosi tot în staţie”, ne-a explicat Epsică Chiru, director în cadrul ApaNova.
Faza I a uzinei de la Glina a costat 108,3 milioane euro. Se preconizează că pentru Faza a II-a, care va fi, practic, un proiect separat, adică a doua staţie de epurare, va fi nevoie de 350 de milioane de euro. ”Este posibil ca 50 de milioane de euro din acestă sumă să fie suportată de cetăţenii Bucureştiului prin mărirea taxei de canal”, a explciat Costin Berevoianu, reprezentant Apa Nova.
”Eu sunt din Olteniţa şi ştiu ce însemană poluarea Dâmboviţei. Când eram copil se putea face baie în Argeş sau în Dunăre, în zona oraşului meu, dar acum nu se mai poate face. Nu este adevărat că Bucureştiul a fost singura capitală europeană fără staţie de epurare, în această situaţie este acum Belgradul şi o parte din Budapesta”, a ţinut să menţioneze Ion Ilescu, fostul preşedinte al româniei, care a fost invitat la inaugurarea de astăzi în calitate de specialist în hidrotehnică.
