Val de frig în România, în timp ce experții avertizează că temperaturile scăzute grăbesc extinderea epidemiei COVID-19
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un nou studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată că răspândirea noului coronavirus este mai accelerată în țările unde temperaturile sunt situate între 3 și 17 grade Celsius. Adică chiar marja în care se află acum cea mai mare parte a Europei, inclusiv România, care se află sub avertizare de cod galben și portocaliu de vreme severă.
Coronavirusul se simte cel mai bine la temperaturi scăzute, acesta este un lucru cert, dar nu va dispărea definitiv la venirea căldurii, arată studiul cercetătorilor MIT.
Potrivit raportului, noul virus s-a transmis accelerat în țări cu temperaturi între 3 și 17 grade Celsius, adică cele din emisfera nordică.
România trece acum printr-un cod portocaliu de vreme rea, care a dus la prăbușirea temperaturilor până sub zero, cel puțin până miercuri.
Dar chiar dacă vremea se va încălzi ulterior, temperaturile maxime se vor situa la aproximativ 16-18 grade, potrivit prognozei, adică la limita superioară indicată de studiu.
Țările aflate în emisfera sudică, acum în plină vară, au și ele cazuri de coronavirus. Este cert însă că regiunile cu temperaturi de peste 18 grade Celsius adună mai puțin de 6% din totalul cazurilor de infecții la nivel global.
”Acolo unde temperaturile erau mai reci, numărul de cazuri a început să crească rapid”, spune pentru New York Times Qasim Bukhari, neurolog și statistician la prestigioasa universitate. ”Putem vedea asta în Europa, chiar dacă sistemul de sănătate de acolo este printre cele mai bune din lume”, adaugă el.
Efectul diferențelor de temperatură este vizibil și în SUA. În vreme ce în state ca New York, Colorado sau Washington, epidemia a explodat, virusul se mișcă mai încet în Arizona, Florida sau Texas, state sudice.
Un nou virus, un nou tip de comportament
Influența temperaturilor este valabilă și pentru alte virusuri, gripa, spre exemplu, fiind în mod special activă în perioada noiembrie-aprilie.
Iar cele patru tipuri de coronavirus care cauzează răceala comună sunt și ele mult mai slabe în perioada călduroasă.
Totuși, pentru că actualul coronavirus este un tip nou, este greu de determinat cu exactitate, deocamdată, cum se va comporta.
Alte două studii anterioare au mai analizat efectul temperaturii asupra epidemiei.
O analiză a cercetătorilor din Spania și Finlanda a arătat că virusul și-a găsit un mediu potrivit în zonele cu aer uscat și temperaturi între minus 2 și 10 grade Celsius.
Alt studiu a observat că în China, coronavirusul se transmitea mai încet în zonele mai călduroase și cu umiditate mai mare.
Dar niciunul dintre aceste studii nu a trecut prin procesul de peer-review (evaluare științifică), iar Bukhari a avertizat că toate aceste concluzii ar putea fi influențate și de factori precum restricțiile de călătorie impuse de autorități, măsurile de distanțare socială, numărul de teste făcute.
Oricum, avertizează experții, corelația dintre venirea căldurii și posibila încetinire a circulației virusului nu ar trebui să îi împingă pe oameni să lase garda jos.
”Temperaturile calde ar putea să scadă eficacitatea virusului, dar doar pentru că acesta se transmite mai greu nu înseamnă că nu se va transmite deloc”, spune Bukhari.
Necunoscuta experților: Ce se întâmplă la toamnă?
Și oricum, nici măcar virusurile care sunt dovedit sezoniere nu dispar de tot în timpul verii. Ele sunt încă prezente, chiar dacă mai slabe, în organismul multor oameni și în alte colțuri ale lumii, așteptând până când condițiile sunt din nou potrivite pentru a reîncepe să circule.
Unele virusuri au un tipar diferit. Tuberculoza, spre exemplu, are tendința de a se răspândi mai repde în zone mai calde. Iar alte virusuri nu au o variație sezonieră.
O idee mai clară privind felul în care vremea influențează epidemia vom avea în 4-6 săptămâni, asigură Jarbas Barbosa, oficial al Organizației Mondiale a Sănătății.
Dar deocamdată, faptul că noul coronavirus se transmite și în emisfera sudică, chiar dacă mai încet, arată că acesta este mai rezistent la căldură decât alte virusuri respiratorii.
În plus, condițiile de căldură și umiditate se aliniază doar pentru o perioadă scurtă de timp pentru cea mai mare parte a emisferei nordice, adică iulie și august.
Și pentru că virusul reprezintă încă o necunoscută, în mare parte, nimeni nu poate estima cu adevărat cum va arăta situația în toamnă.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
