Gazele și electricitatea s-au ieftinit pe burse. De ce nu scad prețurile și în facturi?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prețul gazelor naturale și cel al electricității au scăzut pe bursele de profil, astfel că o serie de experți în domeniul energetic cer scăderea prețurilor finale plătite de consumatori. În schimb, autoritățile susțin că în acest moment o scădere a prețurilor plafonate nu se impune, deoarece adunând taxele și tarifele rezultă în final prețuri mai mari.
Cuprins:
Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu susține că prețul plafonat trebuie scăzut sau reglat în funcție de un mecanism care să țină cont când prețurile de pe piața liberă scad sub plafoane.
„Plafonarea trebuie scăzută sau eliminată de tot. Este nevoie de un mecanism de ajustare, pentru că azi face mai mult rău decât bine consumatorilor. Trebuie să fie rezultatul unei formule care să ia în considerare atât prețurile spot, cât și cele pe termen lung. Ar trebui o formulă care să fie recalculată la două sau la trei luni. Și ar trebui să fie la fel și pentru populație, și pentru firme”, a declarat pentru Libertatea Răzvan Nicolescu.
Prețul gazelor ar putea să scadă între 10 și 20%
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a făcut și un calcul.
În acest moment, prețul plafonat al gazelor la consumatorii casnici este de 0,31 de lei pe kWh.
Pe bursa de gaze din Olanda, de referință pentru Europa, gazele se tranzacționează acum la 43 de euro pe MWh, ceea ce înseamnă 213 lei pe MWh. Acest lucru se traduce în mai departe într-un preț de 0,21 lei pe kWh. Dar acesta nu este cel final, căci se mai adaugă TVA și tarife.
„Dacă calculăm cu 220 de lei prețul gazelor și adunăm tarifele, la final iese un preț de aproximativ 282 de lei pe MWh, adică 0,28 de lei pe kWh. Iar noi avem 0,31 pe kWh”, spune Chisăliță.
Procentual, acest lucru înseamnă o scădere de circa 10% față de plafoanele actuale.
Statul avertizează cu privire la pericole
Guvernanții nu sunt însă de acord cu calculul.
„Acela este prețul net, fără TVA și tarife de transport și distribuție. În acest moment, Romgaz și Petrom vând cu 150 de lei/MWh preț plafonat la producător, adică 30 de euro pe MWh. Iar 30 e mai mic decât 40. Dacă va scădea la 20 de euro pe MWh, cât era înainte (de război - n.r.) o să analizăm. Între timp, avem un război la graniță, e nevoie de o stabilitate. Dacă se întâmplă ceva pe aprovizionare sau începe din nou goana de umplere a depozitelor, prețurile or să crească iarăși”, au afirmat surse oficiale pentru Libertatea.
Chisăliță respinge însă ideea.
„Dacă facem calculul cu 150 de lei la preț de producător, rezultă maxim 0,25 de lei pe kWh, preț de care consumatorii ar beneficia”, spune acesta.
Față de nivelul de 0,31 de lei/MWh din legislația actuală, ar rezulta o scădere și mai mare, de aproape 20%.
„Din partea mea, tarifele ar trebui reanalizate mâine. Eu am zis că e nevoie să se intervină în piață când sunt deranjamente. Dar când acestea se termină, ar trebui să se revină la piață. Statul zice ca e posibil să crească prețurile. Dar dacă o să crească peste 5 ani? Stăm așa? În momentul de față, plafonarea este în detrimentul consumatorilor la gaze, iar la energie pentru o parte dintre aceștia”, subliniază Chisăliță.
Contre și la curent
Disputa dintre autorități și o parte din experți se păstrează și în privința prețurilor la energie electrică.
Prețul final plafonat la populație este pe trei praguri:
- 0,68 de lei pe fiecare kWh pentru cei cu consum până la 100 kWh lunar
- 0,8 lei pe kWh pentru cei cu consum între 100 și 255 kWh
- 1,3 lei pentru cei care depășesc acest prag de 255 kWh consumați lunar.
De asemenea, producătorii de energie au un preț plafonat la 450 de lei pe MWh de energie atunci când vând mai departe.
Însă pe bursa energiei prețul spot era de 375 de lei pe MWh luni.
Zoltan Nagy Bege, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), spune că nu oricine ar beneficia de scăderi de preț la aceste niveluri.
„Sunt șanse ca prețurile finale să intre sub 1,3 lei pe kWh, dar este exclus să intre sub 0,8 sau 0,68 de lei pe kWh”, a comentat acesta pentru Libertatea.
„În primele două categorii, cu praguri de 0,68 și 0,8 lei pe kWh sunt 7,5 - 8 milioane de consumatori, deci marea majoritate a gospodăriilor din România. Doar pentru restul de un milion se aplică pragul de 1,3 lei pe kWh”, spune Bege.
Furnizorii nu se grăbesc să scadă prețurile
Chisăliță îl contrazice și spune că există deja oferte cu prețuri mai mici decât cele din plafoane.
„La energie electrică, dacă intri pe site-ul ANRE găsim o ofertă de 0,65 de lei/kWh, deci sub prețul plafonat de 0,68 de lei. Dar marea majoritate a furnizorilor stau în jur de 1,3 lei pe kWh, pentru că ei știu că primesc automat acei bani de la stat”, afirmă expertul.
Acesta spune că la prețul de 375 de lei pe MWh-ul tranzacționat zilele trecute și adăugăm 350 de lei taxe și tarife rezultă un preț final de 725 de lei, ceea ce înseamnă 0,72 de lei pe kWh pentru consumatori.
Nivelul este peste pragul de 0,68 plătit de cei cu consum mic, dar este sub cel de 0,8 lei/kWh plătit de cei cu consum de maximum 255 KWh.
Interesul statului e ca prețul să rămână mare
Chisăliță spune că în acest moment interesele statului sunt aliniate cu cele ale furnizorilor de a nu reduce tarifele plafonate.
„Interesul furnizorului e să facă profit, el nu face protecție socială. Iar interesul statului e să nu reducă, pentru că altfel TVA-ul colectat este mai mic, taxa de solidaritate colectată la buget este mai mică, iar impozitul pe profit e mai mic. Eu nu exclud posibilitatea ca prețul o să crească în viitor, dar nu are rost să nu faci nimic până atunci”, punctează acesta.
El spune că statul ar avea o problemă dacă va colecta din taxe mai puțin decât a trecut în bugetul pe acest an, deoarece din aceste taxe achită o parte din ajutoarele sociale.
Blocarea investițiilor
Dar dacă autoritățile nu fac nimic, vor exista consecințe pe termen lung, avertizează Chisăliță.
„Pierde întâi de toate consumatorul final și apoi apar probleme de investiții în sistemul energetic. Iar fără investiții ce te faci în 2027, când Reactorul 1 de la Cernavodă trebuie oprit pentru modernizare și deodată dispare 10% din producția națională?”, se întreabă el retoric.
Conform legislației actuale, prețurile la energie și gaze sunt plafonate până la 31 martie 2025.
un_al_roman 31.03.2023, 12:22
dupa cum ziceam, statul roman stie doar sa inventeze taxe sau sa le mareasca pe cele existente. Odata marite UE o sa vedeti voi scazue, si nu va asteptati ca UE sa zica ceva..... o tara condusa de paraziti, le doresc multa multa multa UE
VARUTU 31.03.2023, 14:56
Ducem lipsă de oameni cu picioarele pe pământ și capul pe umeri, în acele posturi unde trebuie gândit... nu acești pampalai, la care și bulgarii le fura de sub nas banii asiguraților români .... Au lalait-o cu curentul 2 ani de zile , și este și acum carpeala, .. Sa nu mai vorbim de OMV... Acestea sănt doar cele știute, și descoperite de presă, și de insistența ei..