Foarte multe gospodării din România ajung sub pragul sărăciei sau sunt deja în sărăcie energetică, după plata facturilor la energie

Indicatori ai sărăciei energetice

Aproape 40% dintre gospodăriile aflate în sărăcie energetică extremă locuiesc în case din lemn. Peste o treime dintre cele sub pragul critic al sărăciei energetice trăiesc în case din paiantă. Peste 85% din aceste locuințe sunt în mediul rural.

ORSE utilizează patru indicatori principali pentru măsurarea sărăciei energetice, bazându-se pe datele din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF 2023) realizată de Institutul Național de Statistică:

1. Indicatorul 10% – gospodării care alocă peste 10% din venit pentru energie
2. Indicatorul M/2 – consum sub mediana națională din lipsă de resurse
3. LIHC – căderea sub pragul de sărăcie după plata energiei
4. 2M – supraconsum din ineficiență energetică

Acești indicatori reflectă diferite aspecte ale sărăciei energetice, de la efortul financiar până la consumul ineficient.

Izolația termică precară, sistemele de încălzire vechi și echipamentele inadecvate duc la un consum ineficient de energie. Acest lucru se traduce în facturi mari și imposibilitatea asigurării unui confort minim. Lipsa accesului la surse de energie sigure și accesibile accentuează vulnerabilitatea.

Anca Sinea, coordonator ORSE, subliniază: „Calitatea locuirii și materialele din care sunt construite casele joacă un rol esențial în riscul de sărăcie energetică. Politicile publice trebuie să vizeze în mod direct reabilitarea acestor locuințe, prin fonduri dedicate și programe de eficientizare adaptate mediului rural.”

Situația în mediul urban

Deși formele extreme de sărăcie energetică predomină în zonele rurale, mediul urban nu este scutit de riscuri. Multe gospodării urbane care se confruntă cu consum ridicat de energie trăiesc în locuințe construite din plăci de beton, cărămidă sau BCA.

Mai mult de o treime dintre gospodăriile care alocă peste 10% din venit pentru energie locuiesc în clădiri din piatră, cărămidă sau BCA. Aproape un sfert dintre cele cu consum ridicat se află în același tip de clădiri. 19,3% din gospodăriile cu supraconsum trăiesc în locuințe din beton prefabricat.

Gospodăriile care cad sub pragul de sărăcie după plata energiei sunt cele mai expuse în case din paiantă (18,7%).

Necesitatea unor măsuri integrate

Anca Sinea, coordonator ORSE, adaugă: „Calitatea locuinței este, așa cum ne indică datele, o cauză importantă a sărăciei energetice. O proiectare a politicilor publice doar pe criterii sociale este nu doar insuficientă, ci și incorectă.”

Este nevoie de măsuri integrate care să vizeze nu doar ajutoare financiare, ci și modernizarea fondului locativ, în special în zonele vulnerabile. O abordare eficientă înseamnă intervenții acolo unde riscurile sunt cele mai ridicate.

Soluții recomandate de ORSE

1. Program național de reabilitare termică pentru locuințele din mediul rural
2. Audituri energetice gratuite pentru gospodăriile rurale
3. Credite cu dobândă redusă pentru investiții în eficiență energetică
4. Facilități fiscale pentru investiții în tehnologii de energie curată
5. Sprijin pentru adoptarea energiei regenerabile și dezvoltarea comunităților de energie
6. Campanii de informare despre beneficiile și metodele de utilizare a surselor de energie regenerabilă
7. Programe de formare profesională pentru crearea unei forțe de muncă calificate în domeniul energiei regenerabile

Implementarea acestor soluții ar putea contribui semnificativ la reducerea sărăciei energetice în România, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Este esențială o abordare holistică, care să țină cont de specificul fiecărei comunități și de nevoile individuale ale gospodăriilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro