Hertei Müller îi plac mititeii

O femeie mărunţică, îmbrăcată în negru, amestecând, de la un punct, cu graţie, limba română cu cea germană, dar aureolată deja cu nimbul nemuririi artistice, prin premiul Nobel pentru literatură primit anul trecut. Aceasta e Herta Müller, născută la 17 august 1953 în localitatea Niţchidorf, judeţul Timiş, într-o familie de şvabi bănăţeni şi stabilită din anul 1987 în Germania. Prezentă în Bucureşti pentru lansarea a două dintre cărţile sale, “Leagănul respiraţiei” şi “Călătorie într-un picior”, Herta Müller a susţinut, ieri, o conferinţă de presă.

«Nu colecţionez insigne»

Dincolo de întrebările şi de răspunsurile ce vizau mai mult temele majore ale creaţiei sale, comunismul şi Securitatea, scriitoarea a precizat că, în cazul în care ar primi din partea statului român ordinul “Steaua României” – după cum i-a fost solicitat, în mod oficial, preşedintelui Traian Băsescu de către Asociaţia 21 decembrie 1989 – ar refuza-o. “Nu colecţionez insigne”, a fost răspunsul scurt al scriitoarei. Întrebată de reporterul ziarului Libertatea care este cea mai frumoasă amintire sau întâmplare legată de ţara natală, Herta Müller s-a eschivat cu graţie, considerând că este o întrebare concretă, dar cu aspect abstract. “Dracu ştie care e”, a concluzionat neaoş laureata premiului Nobel. Ceva mai târziu, răspunzând unei întrebări asemănătoare, ea a menţionat, totuşi, câteva lucruri bune din România: mititeii, salata de vinete, zacusca şi lubeniţa (n.r. – pepenele roşu). “Plus oamenii minunaţi pe care i-am cunoscut acum”, a completat ea cu sinceritate.

Herta Müller îşi va lansa astăzi, de la ora 17.00, la Librăria Kretzulescu, cele două cărţi, apărute la Editura Humanitas.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE