Inteligența artificială, tratamentul viitorului pentru afecțiuni ca durerea cronică, alcoolismul sau boala Parkinson
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Să ne imaginăm o lume în care o persoană este în România, iar copilul său în vacanță pe alt continent, dar îl poate săruta pe frunte numai gândindu-te la asta. Iar copilul va simți acel sărut ca și cum părintele său ar fi în cameră cu el.
Cuprins:
Pare a fi o secvență din serialul Black Mirror, însă este doar una dintre posibilitățile incitante, dar acum și terifiante pe care le deschide știința prin combinarea inteligenței artificiale cu neurostimularea sau, altfel spus, cu stimularea electrică a creierului.
În zilele noastre, cercetători de top lucrează la modalități prin care pot combina neurostimularea cu inteligența artificială (IA) pentru a trata durerea și numeroase afecțiuni fizice sau psihice.
Ca să aflăm mai multe despre cum ar funcționa aceste tehnologii noi, am mers să-l ascultăm pe neurochirurgul Dirk De Ridder, într-o conferință susținută la Valencia, la Congresul Federației europene de durere.
Tratament modern pentru o serie de afecțiuni neuropsihiatrice, neurostimularea înseamnă stimularea electrică a activității sistemului nervos fie prin implantarea neurochirurgicală a unor dispozitive (deep brain stimulation / stimulare cerebrală profundă), fie non-invaziv, cu ajutorul câmpurilor magnetice (stimulare magnetică transcraniană sau stimulare electrică transcraniană).
Invazivă sau non-invazivă, neurostimularea a devenit deja un tratament esențial în anumite forme de epilepsie, faze avansate ale bolii Parkinson, precum și a durerii cronice care nu răspunde la altfel de tratamente.
Inteligența artificială, ”creierul” care ar putea trata tulburarea obsesiv-compulsivă sau țiuitul din urechi
Neurochirurgul spune că inteligența artificială ar putea ”să funcționeze ca un software care să personalizeze tratamentul pacienților”.
”Neurostimularea a apărut ca o modalitate de a transmite impulsuri singulare creierului. Dar am dezvoltat un dispozitiv care poate trimite deodată o multitudine de impulsuri ce îi spun creierului «acest lucru este important, trebuie să răspunzi la el»”, a explicat De Ridder în conferință.
Tehnologia poate fi folosită pentru a ținti circuite specifice din creier, asociate cu diferite boli de la tinitus (țiuit în urechi), durere, depresie, OCD (tulburarea obsesiv-compulsivă), Parkinson, chiar și unele dependențe. neurochirurgul Dirk De Ridder
El a precizat însă că această tehnică este momentan primitivă.
”Scopul este să reușim să imităm felul în care un creier uman comunică cu altul. De exemplu, diferite circuite cerebrale folosesc diferite frecvențe, precum un radio. Deja am reușit să recreem asta, folosind tehnici non-invazive. În etapa următoare însă, avem nevoie să integrăm IA, deja constant folosită de smartphone-uri, în aceste neurostimulatoare pe care le implantăm la nivelul creierului”, a explicat neurochirurgul.
El a adăugat că, în prezent, există dispozitivul sau hardware-ul pentru neurostimulare, dar nu și software-ul. ”Inteligența artificială poate să devină acest software”, a completat De Ridder.
Inteligența artificială ar putea recunoaște nivelul de stres sau durere și adapta tratamentul
”În 10-20 de ani de-acum înainte, software-ul IA va funcționa precum un mic creier”, crede De Ridder.
Acesta va recunoaște mai întâi tiparele anormale din creier, va identifica, de exemplu, dacă cineva are un nivel anume de durere sau de stres, sau dacă are o dorință mai mare de a consuma alcool pentru că are un examen foarte stresant.
Apoi, inteligența artificală va ajusta automat designul de stimulare a creierului, la momentul și în circumstanțele potrivite, pentru a modula semnalele cerebrale și a alina astfel disconfortul, facilitând și învățarea profundă la nivelul creierului.
Inteligența artificială nu ar avea doar rolul de a rezolva o problemă acută - de exemplu un episod de durere -, ci ar învăța și cum să recunoască mai rapid semnele instalării unui astfel de episod, pentru a ajunge să-l și prevină.
Primii pași au fost deja făcuți, pentru că acum sunt deja publicate studii ce arată că IA, folosind învățarea automată, poate să găsească o ”semnătură obiectivă” pentru simptome precum durerea, depresia, tremorul, dar și pentru amintiri.
Există organizații care investesc sume uriașe în cercetarea neurostimulării, iar profesorul belgian crede că viitorul ne poate aduce foarte aproape de existența unei interfețe electronice între internet și creierul nostru.
”Suntem deja capabili să citim amintirile animalelor și să le transferăm apoi la alte animale… Știința a reușit asta, avem cercetări care dovedesc asta”, a mai spus neurochirurgul.
Următorul eveniment mare va fi să conectăm creierele umane cu internetul, astfel încât, de exemplu, soțul sau soția își poate săruta partenerul de noapte bună de la mii de kilometri depărtare, iar cel sărutat va putea simți asta exact ca și când s-ar petrece în realitate. Nu suntem foarte departe de asta. neurochirurgul Dirk De Ridder
Rămâne de văzut cum vor fi gestionate etic toate aceste posibilități ce păreau SF acum câțiva ani, dar care aduc speranță pentru mulți pacienți la care nu se mai putea face aproape nimic.
