„Luptăm pentru democrație reală și nu vom da înapoi”. Interviu cu tinerii activiști din Myanmar, în luptă cu regimul militar care a preluat puterea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doi activiști și un jurnalist au oferit ziarului Libertatea detalii din inima mișcării de protest din Myanmar, la aproape trei săptămâni după ce armata a arestat guvernul civil și a preluat puterea în țară, invocând fraudarea alegerilor. Protestatarii asigură că sunt gata să lupte până la capăt pentru a obține „democrația reală”, dar cer susținerea comunității internaționale.
Cuprins:
O tânără protestatară din Myanmar a murit vineri în spital, la zece zile după ce a fost împușcată în cap în timpul manifestațiilor masive împotriva regimului militar care pe 1 februarie a preluat puterea printr-o lovitură de stat.
Mya Thwe Thwe Khaing, care împlinise de curând 20 de ani, a devenit astfel prima victimă a conflictului dintre protestatari și regimul militar, scrie BBC.
Țara este sub imperiul stării de urgență încă din momentul loviturii de stat, iar autoritățile au blocat în mod repetat internetul și au început să reprime tot mai violent protestele.
Puterea este deținută acum de generalul Min Aung Hlaing. Liderul de facto al țării, laureata Nobelului pentru Pace Aung San Suu Kyi și guvernul său civil au fost arestați.
Reporterul Libertatea și alți doi jurnaliști din Europa au stat de vorbă, prin intermediul unei conexiuni video, cu doi activiști și un jurnalist din Myanmar, care au explicat care este situația din teren.
Cei trei au vorbit sub acoperirea anonimatului, în condițiile în care riscă să împărtășească soarta activiștilor persecutați de guvern.
„Sute de oameni au fost arestați în mod ilegal”
Pentru protestatari, situația este riscantă, mai ales că regimul militar nu pare să cedeze presiunilor străzii. Iar manifestațiile au loc aproape zilnic, în mai multe orașe ale țării, în special în cel mai mare centru urban, Yangon, fosta capitală a țării.
„Protestatarii”, explică jurnalistul din Myanmar „vor ca puterea să fie cedată înapoi poporului și cer eliberarea aleșilor arestați pe 1 februarie”. Un aspect important, toate protestele au loc în mod pașnic, explică el.
Una dintre tacticile care ar putea să pună presiune pe guvern este instituirea unei așa-numite Mișcări de Nesupunere Civică (CDM - Civil Disobedience Movement). „Protestatarii încearcă să încurajeze tot mai mulți funcționari civili să se alăture, pentru a opri mașinăria guvernului militar”, explică jurnalistul.
În stradă, manifestanții, mulți dintre ei tineri, încearcă să găsească metode de a atrage atenția și de a întrerupe viața de zi cu zi, pentru a-și spune mesajul. Una dintre tactici este blocarea drumurilor din orașe. Protestatarii încearcă să fie cât mai inventivi. În unele cazuri s-au îmbrăcat în haine tradiționale la manifestații.
Iar în fiecare seară la ora locală 20.00, timp de un sfert de oră, cetățenii din Myanmar ies la balcoane sau în fața locuințelor pentru a bate în oale și tigăi, cu scopul de „a alunga demonii, spiritele rele și guvernul militar”.
Toți cei implicați în mișcarea de protest își riscă libertatea. „Sute de oameni au fost arestați ilegal, inclusiv oficialii aleși, activiști și oameni care susțin Mișcarea de Nesupunere Civică sau chiar vedete care încurajează această mișcare”, relatează jurnalistul.
„Inițial, autoritățile au permis organizarea protestelor, dar apoi au început să răspundă violent de câte ori au putut”, explică o activistă CDM de 33 de ani din capitala Naypyidaw, care este nevoită să stea ascunsă, din teama că ar putea fi vânată de oamenii regimului militar.
„Au început să permită protestele ziua, dar noaptea derulau raiduri în special împotriva liderilor manifestațiilor, a celor care fac parte din Mișcarea de Nesupunere Civică”, spune ea.
Unii, puțini, au fost eliberați, dar cei mai mulți nu s-au întors acasă. „Nu știm unde se află acești oameni în prezent”, explică activista.
„Ați furat voturi?”
Myanmar a fost condus de junta militară din 1962 până 2011, ținta sancțiunilor internaționale și a campaniilor pro-democrație. Iar simbolul democrației a fost Aung San Suu Kyi, care și-a petrecut 15 ani din viață în arest la domiciliu.
Aung San Suu Kyi este fiica generalului Aung San, eroul țării, cel care a fost asasinat chiar înainte ca Myanmar să își câștige independența față de Marea Britanie, în 1948.
Constituția îi interzice să devină președintă, dar era considerată liderul de facto al țării.
O liberalizare graduală a început în 2010, iar în 2015, partidul lui Suu Kyi, Liga Națională pentru Democrație (NLD), a câștigat primele alegeri, instalând un guvern civil, în care armata menținea însă trei ministere-cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele) și o parte din mandatele parlamentare.
În 2017, armata din Myanmar a răspuns cu cruzime unor atacuri ale militanților Rohingya, minoritatea musulmană a țării, împotriva unor posturi de poliție.
Cel puțin jumătate de milion de musulmani Rohingya au fost împinși peste graniță, în Bangladesh, în ceea ce ONU a catalogat drept „un exemplu clasic de epurare etnică”.
Foștii susținători internaționali ai lui Suu Kyi au acuzat-o că a refuzat să condamne acțiunile armatei și că nu a făcut nimic pentru a opri crimele, violurile și ceea ce pare a fi un genocid împotriva minorității musulmane. Acasă însă, Suu Kyi se bucură de o imensă popularitate în rândul majorității budiste.
Lovitura de stat din 1 februarie a venit după ce NLD a câștigat covârșitor un nou scrutin parlamentar în noiembrie, în dauna Partidului Unității, Solidarității și Dezvoltării (USDP), gruparea politică care reprezintă interesele armatei.
NLD a câștigat nu mai puțin de 83% din voturi, demonstrând larga susținere de care se bucură în rândul populației.
Înainte de a aresta guvernul civil și pe Suu Kyi, pe baza unor acuzații considerate ridicole, generalii au acuzat NLD de fraudă electorală.
Militarii susţin însă că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din partea a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate.
Printre persoanele arestate se află membri ai NLD. În detenție, relatează jurnalistul din Myanmar, aceștia sunt întrebați, zilnic, același lucru: „Ați furat voturi?”
Dacă spun da, vor fi puși să semneze că au fraudat votul și vor fi eliberați, explică el.
Doar cinci ani de democrație
Pentru tinerii protestatari, diferența dintre guvernarea militară și cea civilă a fost una substanțială. Și nu a ținut doar de drepturile omului.
Una dintre schimbările vizibile a fost în domeniul educației.
„Educația era foarte diferită. În timpul regimului militar, sistemul de învățământ era bazat pe memorare. Trebuia să învățăm pe de rost tot, inclusiv ecuațiile matematice”, explică o activistă de 21 de ani din South Dagon, studentă, care lucrează la o firmă de Marketing Digital.
„Nu vreau să mă întorc acolo și nu vreau asta nici pentru generațiile următoare”, adaugă ea.
Educația și Sănătatea sunt domeniile pe care le menționează și activista din Naypyidaw, care observă că acestea s-au îmbunătățit sub guvernarea civilă.
În plus, explică ea, sancțiunile impuse de comunitatea internațională în timpul regimului militar reprezentau o problemă pentru întreaga țară, confruntată cu subdezvoltarea economică și lipsa de investiții.
„Dar”, spune activista CDM, „trebuie să subliniem că am avut doar cinci ani de guvernare civilă, pentru că în primii ani după 2010 am avut de fapt tot un guvern militar în haine civile”.
Am simțit democrația doar cinci ani. De aceea, luptăm pentru democrație reală de data aceasta și nu vom da înapoi. Activistă a Mișcării de Nesupunere Civică din Naypyidaw, Myanmar:
Apel către comunitatea internațională
Deocamdată, protestatarii sunt determinați să continue campania. „Am votat pentru NLD și simt că lovitura de stat mi-a furat votul și drepturile cu forța”, spune tânăra activistă din South Dagon.
Dar ce se va întâmpla dacă armata nu răspunde la solicitările străzii?
„Vom pune mai multă presiune și vom încuraja mai mulți oameni să se alăture Mișcării de Nesupunere Civică”, spune și activista din Naypyidaw.
„Este foarte încurajator să vedem că deși regimul încearcă să bage frica în inima oamenilor, protestatarii nu renunță și se trezesc a doua zi și o iau de la capăt. Guvernul militar nu se aștepta, probabil, la asta. Nu vom ceda până când nu ne vor elibera președintele, toți membrii guvernului arestați ilegal și până nu vom obține democrația reală”, spune ea.
UE, Marea Britanie și Australia, printre altele, au condamnat lovitura de stat, iar președintele SUA, Joe Biden, a amenințat că va impune din nou sancțiuni.
Dar China a blocat o rezoluție care a condamnat lovitura de stat în Consiliul de Securitate al ONU. Beijingul s-a opus și în trecut oricărei intervenții internaționale în Myanmar.
Protestatarii cred că guvernul chinez susține direct și indirect regimul militar, dovadă fiind vetoul exercitat în Consiliul de securitate al ONU și pozițiile anterioare ale Beijingului.
Un alt argument pentru această teorie este numărul de zboruri suspecte care au avut loc recent între orașul chinez Kunming și Yangon.
„Înainte de blocarea internetului, oamenii care urmăreau site-urile ce monitorizează zborurile internaționale au observat multe zboruri care aveau loc noaptea, din China spre Myanmar”, explică jurnalistul din Yangon.
„Nu știm ce anume aduc sau ce fac aici”, explică el.
Activiștii se tem că zborurile suspecte aduc echipament militar pentru susținerea regimului, dar Ambasada Chinei a precizat că este vorba despre transporturi de fructe de mare.
Explicația nu i-a convins pe activiștii care au protestat în fața Ambasadei Chinei, cerând Beijingului să nu susțină dictatura din Myanmar.
Activista CDM din Naypyidaw are, de altfel, un mesaj pentru comunitatea internațională.
Suntem neajutorați, strigăm din toată puterea, dar nu știm cine ne aude. În loc să se dea declarații după declarații, așteptăm ceva tangibil. Strigăm din toată puterea pentru ajutor, așa că vă rugăm, ajutați-ne!Activistă a Mișcării de Nesupunere Civică din Naypyidaw, Myanmar:
