Ipoteză revoluționară: Alzheimerul ar putea fi declanșat de infecții virale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Oamenii de știință au făcut o descoperire surprinzătoare: vaccinul împotriva zonei zoster ar putea reduce riscul de demență. Potrivit The Economist, mai multe studii publicate în vara anului 2024 au arătat că persoanele vaccinate împotriva zonei zoster au avut o probabilitate mai mică de a dezvolta demență decât cele nevaccinate.
Cuprins:
O nouă ipoteză privind cauzele bolii Alzheimer
Cercetătorii de la Universitatea Stanford, conduși de Pascal Geldsetzer, au analizat date medicale din Marea Britanie și Australia.
Ei au concluzionat că aproximativ o cincime din cazurile de demență ar putea fi prevenite prin vaccinarea împotriva zonei zoster. Alte studii au sugerat că un vaccin mai nou ar putea oferi o protecție și mai mare.
Aceste descoperiri aduc în prim-plan o altă teorie privind cauzele bolii Alzheimer. Unii cercetători cred că virusurile ar putea declanșa boala.
Profesorul Ruth Itzhaki de la Universitatea Oxford susține de aproape 40 de ani că virusul herpesului simplex 1 (HSV1) ar putea juca un rol în apariția Alzheimer.
Acest virus, care cauzează herpesul labial, infectează aproximativ 70% din populație, de obicei fără simptome.
În experimente de laborator, profesorul Itzhaki a descoperit că infectarea celulelor creierului cu HSV1 duce la o creștere dramatică a nivelurilor de amiloid. Acest lucru sugerează o posibilă legătură cauzală între virus și Alzheimer.
Multă vreme, comunitatea științifică a respins această teorie.
„A fost considerată o ipoteză nebunească”, spune Or Shemesh, care cercetează virusurile și boala Alzheimer la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Dar dezamăgirea legată de rezultatele modeste ale tratamentelor care vizează amiloidul a făcut cercetătorii să caute explicații alternative.
Un grup de 25 de oameni de știință și antreprenori din întreaga lume au format Inițiativa Alzheimer's Pathobiome (AlzPI) pentru a demonstra rolul infecțiilor în declanșarea bolii.
O nouă perspectivă asupra proteinelor asociate cu Alzheimer
Unii membri AlzPI susțin că proteinele amiloid și tau ar putea fi, de fapt, prima linie de apărare a creierului împotriva agenților patogeni. Aceste proteine sunt lipicioase și pot captura virusuri sau bacterii pentru a încetini răspândirea lor.
În cantități mici, proteinele par să îmbunătățească sănătatea creierului.
Însă prezența activă a HSV1 sau a altor agenți patogeni ar putea suprastimula sistemul imunitar, determinând proteinele să se lipească între ele și să formeze plăcile și aglomerările care afectează neuronii în Alzheimer.
Genetica pare să influențeze acest proces. Incidența ridicată a bolii la persoanele cu sindrom Down ar putea fi explicată prin faptul că organismele lor produc mai multă proteină care poate fi transformată în amiloid.
În 1997, profesorul Itzhaki a descoperit că persoanele cu o variantă genetică cunoscută pentru creșterea riscului de Alzheimer, ApoE4, erau mai predispuse la boală doar dacă aveau și HSV1 în creier.
Implicații promițătoare pentru tratarea demenței
Teoria virală are implicații promițătoare pentru tratament.
Dacă virusurile sunt un factor declanșator, vaccinarea sau medicamentele antivirale ar putea preveni cazurile viitoare și ar putea încetini sau opri progresia bolii la cei care o au deja.
Mai multe studii au analizat legătura dintre antivirale și reducerea diagnosticelor de demență.
Deși interpretarea acestor analize retrospective este dificilă, unele rezultate sunt promițătoare.
Un studiu din 2018 a arătat că, pentru vârstnicii din Taiwan cu herpes labial, administrarea unui antiviral a redus riscul de demență cu 90%.
Primul studiu clinic randomizat dublu-orb pentru a testa eficacitatea antiviralelor împotriva demenței este în desfășurare.
Cercetătorii de la Universitatea Columbia testează dacă valaciclovirul, un antiviral folosit împotriva HSV1, poate încetini declinul cognitiv la persoanele cu Alzheimer în stadiu incipient.
Dacă antiviralele se dovedesc eficiente în prevenirea sau încetinirea Alzheimer, impactul ar putea fi uriaș, având în vedere că aproximativ 32 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de această boală.
