Istoria cercetării spaţiului cosmic – telescoape spaţiale celebre
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din dorința de a descoperi spațiul cosmic, dar și de a afla cât mai multe lucruri despre ceea ce se află la mare distanță de Terra oamenii au creat telescopul spațial, care a fost lansat în spațiu pentru a culege noi informații cu privire la Universul care ne înconjoară.
Cuprins:
Ideea unui instrument de observare spațială a apărut pentru prima dată în urmă cu mai bine de șapte decenii și i-a aparținut astrofizicianului american Lyman Spitzer, profesor și cercetător la Universitatea Yale.
Acesta a demonstrat că un telescop plasat în spațiu poate oferi mai multe avantaje deoarece evită filtrele atmosferei terestre care distorsionează lumina provenită de la stele. Spitzer a publicat descoperirea sa în lucrarea intitulată „Avantajele unui observator extraterestru în domeniul astronomiei”.
Spitzer a venit cu această idee înainte ca fosta Uniunea Sovietică să lanseze satelitul Sputnik. La 44 de ani distanță, visul cercetătorului american a devenit realitate și primul telescop optic a fost lansat în spațiu.
Ce este telescopul spațial
Cele mai mari agenții spațiale din lume – NASA (SUA), Roscosmos (Rusia), JAXA (Japonia), CSA (Canada) și Agenția Spațială Europeană (ESA) nu au renunțat la ideea explorării Universului și continuă să creeze diverse proiecte în domeniul spațial.
Telescopul spațial este un satelit sau o sondă spațială, care este lansat/ă cu scopul de a observa planete, stele, galaxii, precum și alte obiecte cerești, asemenea unui telescop terestru. Acest observator este plasat în afara spațiului terestru și orbitează în jurul Pământului.
Majoritatea telescoapelor care au fost lansate în spațiu de-a lungul timpului au îndeplinit în general două misiuni, și anume au cartografiat întregul spațiul cosmic sau s-au axat pe anumite porțiuni ale galaxiei.
În ultimele trei decenii au fost lansate în spațiu mai multe telescoape spațiale, care au avut o contribuție însemnată la cunoașterea de către om a Universului. Unele dintre acestea și-au îndeplinit misiunile, iar altele sunt încă active. Cele mai cunoscute sunt telescoapele Hubble (HST) și James Webb.
Avantajele telescopului spațial
Telescopul spațial prezintă mai multe avantaje comparativ cu unul terestru. Unul dintre cele mai importante este acela că nu suferă de pe urma poluării luminoase cauzată de orașele din apropiere.
Atmosfera terestră introduce o distorsiune considerabilă în imagini, care este cunoscută sub denumirea de aberație optică. În schimb, telescopul spațial are o imagine mai clară, este lipsit de turbulențe atmosferice și captează lungimi de undă ce nu pot fi detectate de aparatele terestre.
Prin urmare, capacitatea de rezoluție a telescoapelor spațiale este considerabil mai mare. Practic, un observator spațial are performanțe apropiate de maximul său teoretic.
În același timp, atmosfera absoarbe o mare parte din spectrul electromagnetic, ceea ce împiedică radiația anumitor obiecte cerești să ajungă la sol.
Dezavantajele telescopului spațial
Telescoapele spațiale au și unele dezavantaje spre comparație cu cele terestre. În primul rând ele au un cost foarte ridicat, mai ales în ceea ce privește lansarea. Spre exemplu, chiria unei rachete medii de lansare ajunge să coste și 200 de milioane de dolari.
Mergând mai departe, telescopul spațial nu dispune de întreținere (cu excepția HST). În plus, acesta nu poate fi înlocuit dacă cedează din cauza condițiilor dure din spațiu precum căldură și frig foarte intense, radiații puternice care distrug elementele electronice etc.
Totodată, au o durată scurtă de funcționare deoarece cele mai multe telescoape trebuie răcite, iar când lichidul de răcire se epuizează, rezervorul nu poate fi reumplut. O altă cauză foarte frecventă este epuizarea fondurilor disponibile pentru misiune.
Ce este telescopul spațial Hubble
Telescopul Hubble (n.n. – HST, Hubble Space Telescope) este primul telescop spațial din lume, fiind lansat pe orbita Pământului la 25 aprilie 1990.
A fost denumit astfel după astronomul american Edwin Hubble (1889-1953), care a descoperit multe galaxii folosind un telescop din California, în anii 1920.
Acesta orbitează planeta noastră la o distanță de 593 de kilometri și parcurge 8 kilometri în fiecare secundă. A fost plasat pe orbită la o înclinație de 28,5 grade spre Ecuator și orbitează Pământul doar 97 de minute.
Cântărește aproximativ 11,1 tone, are o formă cilindrică cu diametrul de 4,2 metri și măsoară 13,2 metri în lungime. Procesul de observare al telescopului se bazează pe o oglindă de 2,4 metri.
A fost conceput ca să examineze undele de lumină ultraviolete, vizibile și infraroșii, Hubble este alimentat cu energie solară, care captează de aproximativ 40.000 de ori mai multă lumină comparativ cu ochiul uman.
Înca de la lansare, HTS a devenit cel mai important instrument de observare pentru astronomi. Faptul că este poziționat în afara atmosferei terestre, imaginile pe care le captează nu sunt perturbate de turbulențele atmosferice.
În cei 32 de ani de funcționare, telescopul spațial Hubble a efectuat peste 1,4 milioane de observații, care au fost utilizate de mai bine de 16.000 de studii.
Astfel, HTS poate capta informații și în spectrul ultraviolet ale cărei lungimi de undă sunt în mod normal puternic atenuate de către stratul de ozon. Datorită unei camere fotografice cu câmp foarte larg, Hubb furnizează cele mai detaliate imagini în lumină vizibilă realizate vreodată.
Acest lucru a permis telescopului Hubble să furnizeze unele dintre cele mai uimitoare fotografii realizate vreodată. Între acestea se numără imagini cu Galaxia Mormolocului, care este situată la circa 400 de milioane de ani-lumină de Calea Lactee, nebuloase, supernove și nașteri ale stelelor.
Cea mai îndepărtată galaxie pe care a observat-o telescopul Hubble este GN-z11, care se află la aproximativ 13,4 miliarde de ani-lumină distanță de Terra.
Ce este telescopul spațial Webb
Telescopul spațial James Webb este cel mai mare și mai complex telescop lansat vreodată în cosmos. Este atât de mare încât, pentru a-i face loc în rachetă, inginerii l-au construit astfel încât să se poată plia și să ocupe cât mai puțin spațiu.
După mai multe amânări, la 25 decembrie 2021, a fost lansat cu ajutorul unei rachete Ariane 5 aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), iar misiunea își propune să revoluționeze studierea Universului.
James Webb a fost plasat la o distanță de 1,5 milioane de kilometri de Terra, în zona punctului Lagrange 2, unde forța de atracție a Soarelui și a Pământului se află în echilibru. Astfel, telescopul își va putea menține poziția în acest punct fără prea multe manevre orbitale.
Estimat la zece miliarde de dolari, Webb a fost denumit astfel în 2002 după numele fostului administrator NASA. Acesta a fost numit în funcție de fostul președinte al SUA, John F. Kennedy, și a condus agenția spațială americană timp de șapte ani, între 1961 și 1968.
Telescopul a fost conceput pentru a oferi o rezoluție și o sensibilitate superioare în infraroșu comparativ cu cele oferite de Hubble și permite o gamă largă de investigații în domeniile astronomiei și cosmologiei.
Este un telescop de tip reflector, care dispune de o oglindă principală cu diametrul de 6,5 metri, de 2,7 ori mai mare decât cea a telescopului Hubble. Oglinda de pe Webb conține 18 segmente de formă hexagonală, care sunt îmbinate dând impresia unei singure oglinzi uriașe.
Observatorul spațial este echipat cu patru instrumente științifice. Cu ajutorul acestora, Webb va studia lumina celor mai îndepărtate galaxii din Univers, se vor observa formarea noilor stele și se va analiza în detaliu compoziția chimică a atmosferelor anumitor planete extrasolare (care orbitează alte stele).
De asemenea, vor fi fotografiate direct unele planete extrasolare, deoarece blochează lumina care vine de la stea, pentru a scoate în evidență lumina palidă reflectată de o planetă care orbitează în jurul ei.
Spre deosebire de Hubb, care poate fi reparat de astronauți pe orbită, telescopul Webb nu a fost proiectat pentru a fi reparat în spațiu. De aceea, durata de viață este estimată la aproximativ cinci ani și jumătate și ea depinde de cantitatea de combustibil de care dispune pentru a putea face manevrele orbitale în zona punctului Lagrange 2.
Cxena 11.03.2023, 10:14
Un articol foarte interesant, cu detalii uimitoare, puțin cunoscute de public. ?
SamiH 27.07.2023, 16:24
Foarte interesant!
Claudea 04.08.2023, 13:54
Foarte bun articolul.
Adrian014 10.09.2023, 10:56
33 de ani de străbătut spațiul și Calea Lactee
Andreeafunduc 17.09.2023, 03:37
Interesant