Jocul sângeros al asigurărilor pentru fotbaliști
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În România, jucătorii de fotbal sunt de mult timp lăsaţi în voia sorţii şi a unui sport care se dovedeşte de multe ori sângeros. Accidentările sunt la ordinea zilei în fotbal, iar unele scot din joc sportivi care ajung să-şi plătească din buzunar tratamentele sau operaţiile, căci, potrivit regulamentelor în vigoare, cluburile nu sunt obligate să le facă asigurări fotbaliştilor. Problemele financiare ale cluburilor fac din acest lucru un lux, în condiţiile în care numeroşi fotbalişti nu-şi primesc nici salariile. Emilian Hulubei, preşedintele Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori din România (AFAN), a explicat pentru Libertatea: “În 2009, Comitetul Executiv al FRF a eliminat din regulament prevederea prin care cluburile erau obligate să le facă asigurări jucătorilor. În Legea Sportului există o referire la asigurări, dar nu este clar în sarcina cui revine încheierea poliţei, club sau fotbalist. AFAN s-a zbătut ca asigurările să devină obligatorii, dar cluburile n-au vrut. Am propus o cale de mijloc, poliţa să fie plătită jumătate de club, jumătate de jucător. Încă sunt doar discuţii”. Pe acest fond de incertitudine, unele grupări îi forţează pe fotbalişti să-şi facă asigurări individuale. Aceştia nu se înghesuie însă la brokeri. “Nu ne permitem asigurări, şi aşa luăm salariile din an în Paşti”, se plâng jucătorii. Nici Steaua nu şi-a asigurat sportivii, dar a încheiat un parteneriat cu City Insurance. La fel şi Dinamo, care în baza unui parteneriat îşi operează accidentaţii la clinica Acibadem din Turcia.
Lotul Craiovei, asigurat cu 20.000 de euro
Cluburile din Liga I procedează fiecare după posibilităţi. Directorul general al CS U Craiova, Felix Grigore, a explicat mecanismul asigurărilor fotbaliştilor echipei din Bănie. “Clubul nostru plăteşte asigurări de grup, cu tabel individual, în valoare de 20.000 de euro pe an pentru tot lotul. În cazul în care un jucător se accidentează şi are nevoie de operaţie, cum este cazul lui Nicuşor Bancu, primim o mie de euro de la compania de asigurări. Clubul îi plăteşte salariul fotbalistului cât timp stă pe tuşă. În caz de invaliditate permanentă, clubul primeşte 30.000 de euro pentru jucătorul respectiv”. Cum Craiova are 28 de jucători în lot, rezultă că pentru poliţa unui fotbalist clubul plăteşte anual 714 euro.
Promisiuni multe, fapte puţine
Nimic nu s-a schimbat în privinţa asigurărilor faţă de “epoca Mircea Sandu - Dumitru Dragomir”, chiar dacă noul preşedinte al FRF, Răzvan Burleanu, a promis în programul electoral că va crea un sistem solid de asigurări şi de pensii pentru fotbalişti. Au trecut 9 luni din mandat şi nimic. “Piaţa de asigurări pentru sportivi nu este formată în România. Asiguratorii din străinătate au preţuri mai bune. Cu cât grupul de asiguraţi este mai mare, cu atât preţul poliţelor scade. Pentru o poliţă de 3.000 de euro pe an, un fotbalist din Liga I ar beneficia din partea companiei de asigurare de bani pentru operaţie, transport, refacere-recuperare, salariu cât e indisponibil, plus o primă de asigurare”, spune şeful AFAN . “Foarte puţini fotbalişti din campionatul intern şi-au făcut asigurări personale. Dacă un jucător se accidentează şi nu mai poate juca fotbal, pentru a avea din ce trăi trebuie să se recalifice în altă meserie după ce-i expiră contractul cu clubul”, mai spune acesta. Oana Radu, responsabilul de comunicare al UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare), subliniază că nu există date centralizate legate de ofertele pentru sportivi, dar că există diverse forme în care acestea se prezintă.
Cuprins:
Pensionari la 65 de ani
Nici sistemul de pensii nu-i avantajează pe fotbalişti. Jucătorii pot primi pensie abia la 65 de ani, ca orice angajat, în funcţie de contribuţia socială. Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii lucrează totuşi la un proiect de lege prin care statutul sportivului să fie similar cu cel al militarului, astfel încât punctul de pensie să crească şi pentru sportivi.
Măsuri împotriva trişorilor
Companiile de asigurări şi-au luat măsuri de precauţie împotriva trişorilor. Asigurările sportivilor nu acoperă accidentele provocate de consumul unor substanţe stimulente (alcool, droguri) sau halucinogene. Brokerii ţin cont de mai mulţi factori când încheie poliţe pentru sportivi: gradul de periculozitate al sportului, aplicarea corectă a normelor de protecţie, nivelul sportivului (profesionist sau amator), vârsta sportivului, statutul acestuia (junior sau senior), istoricul daunelor clubului din care face parte şi natura sportului (de grup sau individual). Cei mai multi sportivi care încheie astfel de asigurări sunt practicanţi de fotbal, rugby, automobilism, karting, sporturi aeriene, sporturi de luptă.
CUM ESTE LA ALŢII - Neşu a fost despăgubit în Olanda
În ţările cu fotbal dezvoltat, cluburile plătesc milioane de euro pentru asigurarea jucătorilor. Efortul financiar merită, deoarece în cazul unei accidentări grave, asiguratorii degrevează cluburile de plata salariilor fotbaliştilor pe perioada indisponibilităţii. În situaţii extreme (deces sau invaliditate totală), asiguratorul oferă două salarii anuale complete. Cel mai elocvent caz în acest sens este cel al lui Mihăiţă Neşu, rămas paralizat, după o accidentare suferită în 2011 la un antrenament de-al lui FC Utrecht. Neşu avea încheiată o asigurare medicală colectivă, plătită de clubul olandez, poliţă care i-a acoperit salariul pe ultimul an de contract - 528.000 de euro - şi toate serviciile medicale.
RUGBY - Protejaţi de forul mondial
Potrivit regulamentului Federaţiei Române de Rugby (FRR), cluburile din ţară sunt obligate să încheie asigurări de sănătate pentru toţi sportivii legitimaţi. Acestea acoperă fiecare nivel de vârstă, existând o sumă minimă. “Federaţia încheie separat asigurări pentru componenţii tuturor loturilor naţionale şi selecţionata Bucureştiului. În plus, forul mondial obligă FRR să asigure jucătorii din reprezentative ce evoluează în ligile profesioniste din Franţa şi Anglia. Sumele sunt virate săptămânal în contul forului mondial, iar asigurarea acoperă şi salariile acestor rugbyşti în caz de accidentare”, ne-a explicat Alin Popescu, coordonatorul corpului medical al FRR. l Marian Burlacu
HANDBAL - Federaţia şi cluburile îşi împart atribuţiile
La handbal, federaţia este cea care se ocupă de asigurarea sportivilor, mai puţin a celor care activează în Liga Naţională, în acest caz responsabilitatea revenind cluburilor. Asigurările se înnoiesc anual şi în cazul sportivilor din loturile naţionale, ele sunt mai bine definite, în sensul că se fac pentru acţiuni interne, respectiv externe. l Marian Burlacu
Asigurarea ideală
Un consultant în domeniul asigurărilor a explicat cum ar trebui să arate asigurarea ideală pentru un sportiv, fiind important să atingă următoarele puncte:
- Să investească 5% din venituri pentru riscuri şi 5% în economisire;
- Să acopere riscul din accidente;
- Să asigure cheltuielile cu asistenţa medicală în ţară şi în străinătate;
- Să asigure riscul de invaliditate temporară/ permanentă, făcând astfel mai uşoară o eventuală ieşire din viaţa sportivă;
- Beneficiarul să aibă acces instant la suma asigurată;
- Să aducă câştig la finalul contractului de asigurare.
Chivu, cea mai mare asigurare a unui român
Cristi Chivu (34 de ani) deţine recordul în materie de asigurări din fotbalul românesc. Fostul căpitan al naţionalei României a avut o poliţă care i-ar fi putut umple conturile cu 12 milioane de euro, dacă şi-ar fi încheiat cariera din cauza accidentării horror suferite la cap, în 2010, şi provocată de Pelisier, în timpul meciului Chievo - Inter. Chivu a preferat să continue să joace şi a folosit o cască de protecţie până s-a retras, în martie 2014.
Beckham, asigurarea record mondial
